Ana Blandiana îl confundă pe Marian Munteanu cu Sandy, bătăuşul din Piaţa Victoriei

1

cotidianul.ro: Prezentă la mitingul #Rezist, scriitoarea Ana Blandiana a dat un interviu pentru Realitatea TV în care şi-a permis să asemuiască protestul din Piaţa Victoriei, condus de Sandy Bătăuşul, cu celebra manifestare din Piaţa Universităţii din 1990, al cărei lider a fost Marian Munteanu.

Urmînd exemplul Anei Blandiana, oculta din spatele protestelor din Piaţa Victoriei a difuzat în boxe duminică seara şi „Imnul golanilor” care a rămas în memoria noastră ca „Imnul Pieţei Universităţii”. Confuzia aceasta este o adevărată blasfemie faţă de mişcarea studenţilor din 1990 din Piaţa Universităţii.

Despre acest subiect, i-am solicitat opinia chiar lui Marian Munteanu, liderul de necontestat al Pieţei Universităţii, care a declarat în exclusivitate pentru „Cotidianul”:

1

Reţinem, aşadar, această declaraţie a lui Marian Munteanu: „Doamna Ana Blandiana a fost o dată sau de două ori în Piaţa Universităţii, dar mă tem că domnia sa nu a înţeles foarte exact care a fost mesajul şi orientarea acelei demonstraţii, de vreme ce poate să facă acum asocieri cu manifestări care au o cu totul altă orientare”. Ea este importantă pentru că am sesizat de multă vreme că, în aproape toate declaraţiile publice ale Anei Blandiana despre „Piaţa Universităţii”, uită mereu să menţioneze numele lui Marian Munteanu! Ştim noi de ce!

Este, într-adevăr, regretabil faptul că un scriitor precum Ana Blandiana face o confuzie atît de şocantă între Marian Munteanu, liderul studenţilor şi al „Pieţei Universităţii” din 1990, şi Sandy Matei, care conduce „Protestul #Rezist, cunoscut ca „Bătăuşul” care l-a lovit cu boxul pe Alexandru Tiurbe, un bătrîn de peste 70 de ani. Pentru evitarea pe viitor a unor astfel de confuzii, iată cum arăta Alexandru Tiurbe după întîlnirea cu acest lider al Protestelor #Rezist:

1

Asemenea scene nu au existat în „Piaţa Universităţii”, ştiindu-se bine că atunci victimele violenţelor au fost studenţii, iar cei care i-au agresat au fost mai întîi forţele de poliţie şi securiştii lui Ion Iliescu, iar apoi minerii aduşi de FSN, cînd victime au căzut numeroşi bucureşteni nevinovaţi.

Pentru a o ajuta pe Ana Blandiana să nu mai facă astfel de confuzii, iată cum arăta Marian Munteanu pe patul de spital, după ce a fost la un pas de moarte, fiind bătut în mod bestial de către mineri:

1

Tinerii de azi, cărora nimeni parcă nu vrea să le spună ce a fost cu adevărat „Piaţa Universităţii”, le arătăm mai jos o fotografie cu o parte dintre adevăraţii lideri ai acestui fenomen care a făcut înconjurul lumii:

1

În 1990, în timpul Pieţei Universităţii, nu au existat niciodată evenimente precum cele generate azi în Piaţa Victoriei de către Sandy Bătăuşul sau Mălin Bot. Cineva parcă este interesat de mistificarea acelor zile din 1990, unul dintre paşi fiind decuparea primelor minute din celebrul „Imn al golanilor”, în care, după scandările particpanţilor care strigă „Jos comunismul!”, Marian Munteanu rosteşte cu vocea sa inconfundabilă aceste versuri: „Mai bine golan / Decît activist! / Mai bine mort / Decît comunist!” Pe YouTube, versiunea originară a fost modificată aproape în toate postările!

Pentru cei care vor să salveze versiunea originară a „Imnului golanilor”, indicăm acest link, bănuind că şi acesta va dispărea cîndva, dorindu-se ca vocea lui Marian Munteanu să fie uitată. Este o rarirate pe care s-ar putea cîndva s-o căutăm şi n-o vom mai găsi.

Reclame

Sandi Matei, unul dintre liderii #rezist: Mălin Bot e expert în manipulare

1

activenews.ro: Sandu (Sandi) Matei, unul dintre liderii mișcării #rezist, a lansat un atac dur către un alt lider al protestatarilor, fostul jurnalist Mălin Bot. Într-o postare pe facebook, Matei a declarat că Bot „a trădat atât de pervers de dragul imaginii și a banilor”.

„Malin Bot care este scopul tau de promovezi astfel de minciuni si denigrari in tara? Cei care ati fost in PV ati vazut realitatea. Acel microfon este al libertatii si democratiei necenzurate, daca se vorbeste strict despre Statul de Drept.
Maline , ca ti-ai batut joc de toti cei din jurul tau, noi o stim si nu am facut public, dar sa te folosesti de altii sa ne loveasca ca psd-ul si mocirla tv cu minciuni este DEGRADANT chiar si pt un jurnalist….regret ca am fost amicul tau si ma doare sufletul ca ne-ai tradat atat de pervers de dragul imaginii si a banilor….ura mai trece, scarba NU”, a scris el.

Matei a continuat: „In legatura cu postarea mea de ieri cu referire la Malin… Dragii mei, promit ca la sfarsitul saptamanii viitoare, dupa ce terminam cu mafiotii astia din psd, fac primul selfie-live pentru dvs, unde voi explica punctual tot, apoi voi raspunde si la intrebarile dvs, o sa fie fff interesant. Oare cine il cunoaste mai bine decat mine, cine a fost alaturi de el de la inceput? Asa cum nu am spus nimic inca din februarie, cand i-am descoperit caracterul,, nu o faceam nici acum si mergeam mai departe lasand impresia ca suntem o echipa, dar a luat-o razna si asta o spun si cei ce il cunosc REAL nu doar pe fb unde intradevar este profesionist in manipulare”.

Replica lui Mălin Bot a fost scurtă: „Lângă mine vine orice om cinstit care s-a săturat de hoți. Din pacate, unii dintre cei care au venit lângă mine au demonstrat în timp ca aveau alte intenții sau scopuri. Scopuri urâte sau parșive. Asta e viata. Asa sunt unii oameni, te trădează ușor pentru 30 de arginti, pentru orgolii mizere, pentru scopuri meschine.
Îmi asum sa fiu astfel rănit și dezamăgit. Avantajul de a putea avea atât de mulți oameni aproape este mai mare decât dezavantajul de a avea și surprize neplăcute. Merg înainte cu oamenii onești și care au caracter curat”.

Sandi Matei este cel care l-a lovit cu pumnul pe un bătrân în Piața Victoriei.

Afaceriști-țepari din Cluj, în spatele unei platforme care susține și organizează protestele #rezist

1

Platforma Declic.ro, una dintre cele care au susținut și finanțat protestul de duminică seara, dar și din alte momemnte – inclusiv prin realizarea câtorva mii de pancarte distribuite participanților la manifestații – este deținută de doi afaceriști care, după ce și-au îngropat societățile și și-au înșelat creditorii, s-au dedicat activismului public. Cu fonduri nerambursabile de la norvegieni sau organizații din SUA. Tot din Cluj-Napoca sunt și proprietarii site-ului statulparalel.ro, cu datorii la bugetele publice locale.
Tudor Iulian Brădățan și soția acestuia, Elena Roxana Pencea, au înființat și radiat, din 2005 până în 2011, societățile Solaris Consulting SRL și Etno Grup SRL, în cazul celei din urmă, printre creditorii care nu și-au mai recuperate niciodată banii aflându-se și o fundație a prințului Charles, potrivit unor dezvăluiri publicate pe voxpublica.

Facilități fiscale pentru o firmă falimentară

La înființarea primei societăți, în baza unor adeverințe care atestau că sunt studenți la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității Babes-Bolyai din Cluj Napoca, cei doi au beneficiat de o hotărâre adoptată de Guvernul Adrian Năstase în 2003 (HG 166/2003) prin care le erau acordate unele facilități fiscale la înființarea unui SRL. În ciuda acestor facilități, datele de la Registrul Comertului arată un traseu cel puțin ciudat al firmei Solaris Consulting SRL, care a avut în permanență un singur angajat și a raportat cifre de afaceri mărunte: 4.600 de lei, în 2006, cu un vârf de 58.000 lei, în 2008 și 13.000 de lei, în 2009. Profitul a fost pe măsură: zero în 2006 și 2007, 15.000 lei, în 2008 și 5400 în ultimul an de funcționare. Pe 30 iunie 2010, Brădățan și partenera sa au luat decizia să dizolve și să lichideze simultan societatea “în condițiile prevăzute de art. 235, alin 1 din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată cu modificări”.

Încă o afacere, încă un faliment

Etno Grup SRL este încă o firmă cu parcurs falimentar în care soții Brădățan au deținut acțiuni. Firma a fost înființată în 2003 de Sorana Olaru Zăinescu, un alt militant împotriva încălzirii globale, ulterior membru fondator, alături de cei doi în Asociația Efectul Fluture – care a militat nu doar împotriva proiectului de exploatare de la Roșia Montană, ci și împotriva realizării, de către Hidroelectrica, a două hidrocentrale pe Jiu, între Bumbești și Livezeni.

Brădățan și Pencea au intrat în acționariatul Etno Grup SRL în 2008. Pentru început au deținut jumătate din firmă, urmând că procentul lor să crească până la 95%, după retragerea din societate a celui de-al patrulea asociat – Alin Claudiu Olărescu, alt ONG-ist, manager al unor proiecte de responsabilitate.

1Cu „mânuțele” finanțate de Declic.

Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor Publice, afacerile Etno Grup SRL (al cărui obiect de activitate era inițial campinguri și alte facilitate de cazare pe termen scurt, schimbat ulterior în comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominanțtă de produse alimentare, băuturi și tutun) au oscilat de la zero, în anii de debut până la un maxim de jumătate de milion de lei, în 2010 și au coborât la zero în anul premergător insolvenței. Societatea nu s-a aflat nici măcar un an pe profit, înregistrând constant pierderi care au culminat în 2011 cu pierderi raportate de peste 80.000 de lei. Firma nu a avut mai mult de 1-2 angajați.

Pe 16 ianuarie 2012, Etno Grup SRL a intrat la cererea proprie în procedura de insolvență, o procedură folosită de firmele românești care vor să scape de creditori, în urma deschiderii dosarului de faliment nr. 25/1285/2012. Printre creditorii acestei societăți s-au numărat: Gabor Simona, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj Napoca, Direcția Sanitatra Veterinară și de Siguranță Alimentelor Cluj, Douglas MC Farlane, Bio Logistic &Distribution Partner SRL, Filială de Furnizare a Energiei Electrice, Veora Management Services SRL, TNT România SRL, Baby Lact SRL, Eparhia Reformata din Ardeal, SCF Pro Mihai Eminescu Trust SRL și Tremot Dobre și Fiii SRL. De departe cel mai mare și mai cunoscut creditor a fost SCF Pro Mihai Eminescu Trust SRL, al cărei asociat unic este Fundația Mihai Eminescu Trust, înființată în 1987 la Londra și patronată de Prințul Charles, moștenitorul Coroanei Regale a Mării Britanii.

Cristina Terpe, care deține un cabinet individual de insolvență și s-a ocupat de insolvență declara pentru voxpublica că Etno Grup SRL nu și-a mai achitat datoriile. „Nu, nu și-au plătit aceste datorii către creditori. Nu vă pot spune care era valoarea totală a debitelor și care era masa credală. În procedura de insolvență se întâmplă să nu poți să plătești creditorii. Aceștia nu s-au îndreptat împotriva debitorilor în timpul procedurii de insolvență, iar ulterior nu s-au mai putut îndrepta. Toată lumea a înțeles că procedura de insolvență s-a datorat unor factori obiectivi și nu subiectivi”, spunea Terpe.

Activism cu fonduri norvegiene

În ciuda eșecului în afaceri, Tudor Iulian Brădățan și Elena Roxana Pencea reușesc să obțină suficiente fonduri din activism. S-au reorientat în 2015, după cum arată chiar pe platforma Declic.ro, și se concentrează pe fonduri nerambursabile, pe lângă donațiile pe care reușesc să le strângă de la cei pe care reușesc să-i convingă că demersurile lor sunt corecte.
De altfel, Declic.ro își are originea într-un proiect din 2015, finanțat prin Fondul ONG în România, creat prin contribuția Islandei, Liechtenstein-ului și a Norvegiei. De la înființare, Declic.ro a primit fonduri nerambursabile de la așa –zise “organizații-soră” precum 38Degrees (Anglia), Campact (Germania) sau de la rețeaua internațională OPEN, implicată în diverse campanii de susținere a unor proiecte considerate progresiste. Din aceeași rețea face parte și moveon.org, grup american fondat în 1998 pentru susținerea lui Bill Clinton, care a strâns milioane de dolari pentru candidații pe care îi identifică drept “progresiști” în Statele Unite.

Ioana Theodoru

Protestatarii #rezist au pus CENTENARUL României Mari în CĂTUȘE

1

activenews.ro: Scenă dezolantă la protestul de sâmbătă din Piața Victoriei: o parte dintre persoanele prezente au adus cu ele pancarte în forma numărului 100, colorat în albastru, galben și roșu, alături de inscripția: „în Penalistan?” La manifestația de sâmbătă au participat în jur de 5.000 de persoane.

Numărul „100”, stilizat în culorile naționale duce cu gândul către logo-ul oficial al României cu ocazia Centenarului Marii Uniri.

Pancartele au fost realizate de către siteul „declic.ro”, care dorea inițial să realizeze 6.000 astfel de bucăți.1Site-ul declic.ro a fost fondat de către mizerabilii soți Tudor și Roxana Brădățan. Proiectul a fost finanțat prin celebrele granturi Norvegiene. Pe lângă fondurile nerambursabile, declic.ro a beneficiat de sprijinul rețelei fundațiilor pentru O Societate Deschisă (Open Society), ale domnului Soroș Gyorgy, după cum relata un articol din 2017.

De asemenea, după cum informa Stelian Negrea anul trecut, cei doi și-au început afacerile cu un SRL „înființat cu subvenții guvernamentale date de Adrian Năstase”.

Cei de la declic se laudă că au creat identitatea vizuală #Rezist, cea care seamănă leit cu sloganul protestatarilor progresiști din Statele Unite. Mai precis, această identitate ar fi fost creată de Luminița Dejeu, „grafician de profesie”.

Declic.ro este susținător al paginii „Coaliția pentru Vanilie”, care urmărește să arunce în derizoriu inițiativa cetățenească de definire a căsătoriei în Constituția României.

Un think-tank american, condus de un fost asistent al președintelui George W. Bush, scrie pe larg despre „ARMATA loială de fantome românești ale lui Soroș” care „caută să transforme cultura creștină a României” și „să influențeze politica țării”

1.PNG

activenews.ro: Unul dintre cele mai prestigioase think-thank-uri americane, The Capital Research Group, a realizat un documentar amplu despre prezența și influența miliardarului George Soroș în România. Început la finalul lui Decembrie trecut, sub deviza „Amăgire și Dezorientare”, serialul se intitulează „Fantomele românești ale lui George Soroș”, are șase părți, ultimul episod fiind publicat pe 8 februarie.

„Fantomele” lui Soroș sunt acei mii de bărbați și femei care au plecat să studieze pe banii miliardarului în Occident și care ulterior s-au întors în țară, fie activând în cadrul statului, fie deschizându-și ONG-uri. În documentarea sa, autorul argumentează folosind o bază foarte largă, ce includ: studii, cărți, siteuri românești și străine.

1

În primul episod, autorul, Jacob Grandstaff, se întreabă de ce a fost nevoie ca fundațiile lui Soroș să „toarne” peste 1,6 miliarde de dolari pentru „dezvoltarea democratică” a Europei de Est, din moment ce aceste țări erau deja democratice și membre ale comunității europene.

„Motto-ul lui Soroș, `Dacă voi cheltui destul de mult, voi îndrepta situația` ne ajută cu un răspuns, ca și cu o privire asupra activității sale filantropice, dintre care majoritatea are scopuri politice, nu umanitare. În timpul alegerilor din 2016, Soroș a cheltuit 25 de milioane de dolari pentru a o susține pe Hillary Clinton și alți candidați democrați. Dar când atâta cheltuială `nu a îndreptat (alegerile)`, Soroș a proclamat prin intermediul unui editorial că `Democrația este acum în criză`. Se pare că definiția lui Soroș pentru democrație înseamnă să alegi doar candidații pe care îi aprobă el”, scrie Jacob Grandstaff în primul articol al seriei.

În continuare, autorul descrie cum „Departamentul de Stat al SUA a făcut deseori echipă cu Soroș și fundațiile sale pentru a `promova democrația` în țările din Estul Europei. Deseori, aceasta a constat în luarea la țintă a guvernelor naționaliste prin difuzarea de propagandă social liberală prin intermediul ONG-urilor și a mass-mediei sponsorizată de Occident, câteodată mergând până la influențarea alegerilor”.

În partea a doua, autorul vorbește despre „cum incită ONG-urile finanțate de Soroș și aliații lor occidentali de la putere la Revoluții în Estul Europei”. Într-o analiză extrem de detaliată, autorul descrie cu acrivie modul în care miliardarul american și-a creat încă din 1990, cu Grupul pentru Dialog Social, „o armată loială formată din soldați recunoscători ai societății civile”.

Jacob Grandstaff detaliază felul în care oamenii lui Soroș au ajuns în funcții influente în Guvernul României, în special după alegerile din 2004, câștigate de Traian Băsescu.

Sunt menționați, în primul rând, Sandra Pralong – actualul consilier al președintelui Iohannis, Alin Teodorescu, fostul consilier al premierului Năstase între 2000 și 2004 sau Renate Weber, fostă consilieră a președintelui Băsescu.

Americanii afirmă că pe lângă rețeaua originală Soroș, între timp au mai luat naștere zeci și zeci de alte ONG-uri.

„Pe lângă cele 12 ONG-uri care formau, inițial, Rețeaua Soroș în România, au apărut zeci de ONG-uri pe lângă acestea care caută să transforme cultura creștin-ortodoxă a României prin promovarea valorilor liberale”, scrie Grandstaff.

Având în Președintele țării un aliat al Occidentului, ONG-urile lui Soroș și-au îndreptat atenția spre Parlamentul României, notează americanul. Mai mult, acesta afirmă că stânga din România încearcă disperat să asocieze PSD-ul cu Rusia, datorită susținerii acestui partid pentru căsătoria tradițională.

Absolventul London School of Economics, Phaik Thien Poh, a identificat patru criterii de îndeplinit pentru realizarea unei revoluții colorate:

1. Actualul lider trebuie să fie foarte nepopular și să fie pus în fața sindromului „lame-duck”(intraductibil, reprezintă un lider care știe că succesorul său a fost deja ales).

2. Forțele anti-regim trebuie susținute de către mass-media și agenți de influență străini

3. Revoluția trebuie să fie non-ideologică și să susțină cauze generale precum libertatea, democrația și dezvoltarea economică.

4. Guvernul corupt trebuie să fie perceput de un stat străin pe care poporul nu-l dorește, astfel crescând numărul forțelor care luptă împotriva regimului.

În cazul României, primul criteriu al lui Poh stă pe temelie șubredă. De la mai-sus menționatul Iliescu, președinții României s-au bucurat de susținerea Occidentului. Totuși, ONG-urile și-au intensificat atacurile asupra Parlamentului dominat de PSD, cu aceleași tactici pe care aliații susținuți de Soroș din Georgia și Ucraina le-au folosit împotriva șefilor lor de stat înainte de a-i schimba. Având în vedere rețeaua extensivă a lui Soroș și repatriații săi bine finanțați, următoarele două criterii ale lui Soroș se aplică din plin. Legat de ce-al patrulea criteriu, stânga românească a încercat din ce în ce mai mult să lege PSD-ul de Rusia, agățându-se – printre alte paie, de susținerea acestei grupări pentru căsătoria tradițională”, se arată în text.

Capital Research Center se descrie ca un think thank fondat în 1984, având ca scop modul de cercetare al felului în care fundații, carități și alte organizații non-profit cheltuie banii și se implică în politică, de multe ori în moduri în care donatorii nu și le-au dorit și pe care le-ar găsi dezgustătoare. „Nu ne este teamă de establishment-ul de la Washington – nici de cel Republican, nici de cel Democrat. Și de nimeni altcineva.[…] Credem în piețe libere, guvern constituțional și libertate individuală. Dar faptele sunt fapte și jurnaliștii și cercetătorii merg acolo unde îi duc faptele. CRC este scutit de taxe și independent. Nu avem contracte și nu acceptăm bani guvernamentali, niciun cent. Depindem de contribuțiile volutare pentru a ne finanța activitatea. Suntem „Capital Research Center”, think-thank-ul de investigații al Americii”, se arată pe pagina organizației. În Boardul de Trustees al CRC se găsesc personalități precum Michael Franc, de la prestigiosul „Hoover Institution” sau Onorabilul Edwin Meese al III-lea, fellor la Fundația Heritage. Președintele CRC este Scott Walter, o persoană cu CV remarcabil. Walter a fost membru al administrației George W. Bush, având funcția de Asistent Special al Președintelui Bush pentru politica internă.

Partea a treia se ocupă de evenimentele post Colectiv. Autorul menționează protestele ce au urmat incendiului din clubul Colectiv și faptul că revoltații au purtat drapele ale României găurite în mijloc, dar și că unii au cerut moartea Patriarhului, a Premierului Ponta și a altora.

„`Corupția ucide` a devenit sloganul lor de luptă, demonstranții din mai multe orașe învinovățind politicienii pentru evenimentele tragice. Un protestatar a afișat un carton care-i arăta pe Prim-Ministru, pe Ministrul de Interne, pe primarul sectorului 4 și Patriarhul Bisericii Ortodoxe în flăcări, cu mesajul: ` Voi trebuia să ardeți, jigodiilor`. Pe 4 noiembrie, premierul Ponta a cedat și și-a prezentat demisia”, a notat Grandstaff.

Acesta menționează faptul că „oponentul” lui Ponta, Klaus Iohannis, a primit această demisie ca pe o „victorie”. În final, autorul se întreabă:

„Cumva, într-o țară de 20 de milioane de oameni, mai puțin de 60.000 de protestatari, care aveau susținerea a mai puțin de 15% din populație, au reușit să forțeze Guvernul să se predea. Cine a fost în spatele lor?”

Partea a patra a serialului documentează ascensiunea Monicăi Macovei, un jucător-cheie în rețeaua Soroș, dar și a Alinei Mungiu Pippidi.

Articolul oferă spațiu generos mentalității care o animă pe Alina Mungiu Pippidi, autorul exempleficând prin mesajul piesei „Evangheliștii”, vehement criticată în societate la vremea respectivă pentru „blasfemierea” creștinismului. „Creștinismul nostru de fațadă ascunde o înapoiere incredibilă”, spunea ea atunci. Mungiu a avut un rol important în convingerea Monicăi Macovei să accepte rolul de ministru al Justiției pe vremea lui Traian Băsescu.

„Coaliția Dreptate și Adevăr a lui Băsescu a amintit multora de Revoluția Portocalie din Ucraina ce avea loc în acel moment. Mulți observatori și ONG-uri occidentale au privit victoria sa ca pe un triumf al reformelor Vestice în fața corupției post-comuniste”, notează autorul.

În partea a cincea, Jacob Grandstaff documentează felul în care, după 2004, România a început să fie cuprinsă de febra „anticorupției”. Autorul consideră că ascensiunea Monicăi Macovei este un exemplu de manual despre cum activiștii legați de Soroș au ajuns la putere în Europa de Est.

„Absolventă a Universității Central Europene (CEU) și fostă activistă de ONG, Monica Macovei ne oferă un exemplu de prim rang despre cum activiștii aliniați la Soroș au preluat puterea în Estul Europei”, adaugă americanul.

Bătălia anticorupție a început mediatic în 2002, atunci când revista „Dilema” a dedicat un număr al său „Încrederii în Justiție”, „publicând un sondaj realizat de Fundația Soroș (printre alții) care susținea că 90% dintre români considerau că s-a amplificat corupția de la ultimele alegeri. Asta a determinat partidul de guvernământ să creeze Parchetul Național Anticorupție (PNA).

Fondatorul Dilemei, Andrei Pleșu, este un filosof conectat la Soroș și ulterior un consilier al Președintelui Băsescu. Pleșu a ajutat la organizarea GDS, de care am vorbit în Partea a doua. În 1990, Soroș s-a întâlnit cu cei de la GDS prin intermerdiul unui român-maghiar pe nume Levente Salat și le-a prezentat o ofertă pe care nu puteau s-o refuze: un dar de un milion de dolari pentru a crea o rețea de ONG-uri favorabile în România”, scrie autorul.

Capitolul se încheie cu transformarea PNA-ului în DNA-ul de azi, cu ajutorul fundației Freedom House și a Monicăi Macovei.

„Nesurprinzător, prietenii ei de la Freedom House au descoperit că PNA-ul nu are performanțe. Administrația țării a transformat PNA-ul în Direcția Națională Anticorupție și Ministerul Justiției condus de Macovei – mai degrabă decât Consiliul Superior al Magistraturii – a preluat răspunderea asupra Procurorului General și al șefului DNA.

În consecință, media și ONG-urile din România au reușit să defăimeze cu succes pe toți legislatorii care s-au opus noii agenții anti-corupție pe motiv de încălcare a libertăților civile. Macovei a eliminat directorul PNA și procurorii „neprietenoși” și i-a înlocuit cu acoliți loiali ei și noii administrații. Cu Macovei la cârma justiției, condamnările numelor grele au crescut substanțial”, încheie autorul.

Partea a șasea îi este dedicată în integralitate Monicăi Macovei și modului în care aceasta a implementat anumite legi, unele dintre ele ducând la colaborarea DNA-SRI din justiție. Jacob Grandstaff afirmă că „pentru a mări spectrul corupției, Macovei a extins vast conceptul de abuz în serviciu. Decât să se bazeze pe votanți pentru a-i trage la răspundere pe oficialii guvernamentali prin intermediul urnelor, noua clasă de procurori – special aleasă de către clasa de ONG-uri finanțate de către Soroș și compania – putea să-i trimită pe aceștia direct la închisoare”.

Acesta susține că Agenția Națională de Integritate (ANI) este o altă creație a lui Macovei, funcționând după o lege „care nu exista nicăieri în UE – care este, în mod ironic, standardul pe care-l clamează Macovei în ceea ce privește justiția și legea. Ea chiar s-a lăudat că ANI afectează `aproape 500.000 de oameni.„

În partea a șaptea a „fantomelor lui Soroș”, autorul promite să expună modul în care activiștii lui Soroș au folosit cruciada anti-corupție pentru a prelua puterea, fără să fie nevoie de câștigarea alegerilor.

Roger Stone: „Dumnezeule, jumătate din populația României este spionată! Soros este în cârdășie cu serviciile de informații. Jumătate din populația din această țară este sub supraveghere.”

Lovitură pentru mișcarea #rezist? Toți oficialii americani care au susținut protestele pentru justiție și „lupta anticorupție” în ultimii ani, au fost ELIMINAȚI din Departamentul de Stat al SUA. A mai rămas homosexualul de Klemm

1

activenews.ro: Rând pe rând, oficialii americani care au susținut doctrina „exportului de democrație” în alte țări, au dispărut din funcțiile pe care le dețineau în administrația Statelor Unite.

Prima dintre ele, cea care a și promovat intens în România „lupta anticorupție” și „statul de drept”, a fost Asistentul pentru Afaceri Europene și Euroasiatice al Secretarului de Stat, doamna Victoria Nuland. De altfel, doamna Nuland a fost primul oficial de rang înalt ce a fost demis de noua administrație, la nici 7 luni de la preluarea mandatului.
Victoria Nuland, una dintre apropiatele actualului ambasador al României de la Washington, a fost cea care în 2014 vizita special Bucureștiul pentru a critica unele măsuri adoptate de Parlament în privința Codului Penal.

„Atunci, Nuland a avut întrevederi cu procurorul-șef al DNA Laura Codruța Kovesi, cu președintele Traian Băsescu și cu ministrul de Externe Titus Corlățean, dar nu și cu premierul Ponta, care a lipsit atunci din țară, presa speculând că absența s-a datorat chiar vizitei lui Nuland și atitudinii critice a oficialilor americani față de autoritățile politice de la București”, scria Profit.ro.

De asemenea, în ianuarie, Nuland a avut o întâlnire cu câțiva reprezentanți – pe alese, ai unor ONG-uri și ai mass-media apropiată de regimul fostului președinte Băsescu. Unii dintre aceștia sunt acum membri ai USR. Acestora le spunea că nu înțelege „de ce românii nu ies în stradă când vine vorba despre justiție și corupție”. Tot atunci, doamna Nuland s-a întâlnit cu șapte jurnaliști: Mircea Marian (EVZ), Dan Tapalaga (Hotnews), Sabina Fati (RL), Florin Negrutiu (Gandul), Alina Gheorghe (TVR), Catalin Prisacariu (B1). Toți aceștia sunt și astăzi susținători ai protestelor pe tema justiției.

Ultima întâlnirea a Victoriei Nuland a fost cu președintele Iohannis în ianuarie 2016.

Brian Hoyt Yee, adjunctul doamnei Nuland, nu mai este nici el angajat al Departamentului de Stat al SUA, informează Al Jazeera.
Conform sursei citate, Yee și-a prezentat demisia la începutul acestui an din cauza neînțelegerilor cu privire la noua politică externă a administrației Trump. Mai precis, Yee ar fi spus că SUA își face „adversari din țări pe care ar trebui să și le apropie”.

Brian Hoyt Yee a fost adus în cadrul Departamentului de Stat chiar de către fosta sa șefă. În calitatea sa de adjunct al acesteia, Brian Hoyt Lee a continuat discursul promovat de Nuland cu „lupta împotriva corupției”.

La finalul lui noiembrie, ActiveNews scria despre iminenta sa numire în funcția de ambasador al Macedoniei, dar până la urmă, n-a mai fost să fie. În februarie 2017, Yee s-a întâlnit și el cu patru dintre jurnaliștii selectați anterior de cineva pentru întâlnirea cu doamna Nuland: Dan Tăpălagă (Hotnews), Ramona Avramescu (TVR), Florin Negruțiu (Digi 24) și Liviu Avram (Adevărul). De remarcat este că Negruțiu a fost prezent în 2014 ca reprezentant al Gândul, iar în 2017 ca reprezentant al Digi 24. Mențiunea este importantă, deoarece marchează schimbarea prin care a trecut Digi între 2014 și 2017, necesară pentru a deveni „de încredere” pentru emisarii Departamentului de Stat. Remarcabil este și faptul că Evenimentul Zilei și-a pierdut locul odată cu punerea pe liber a echipei din care făceau parte Mircea Marian, Grigore Cartianu, Mălin Bot și alții.

Mark Toner este și el unul dintre oficialii din Departamentul de Stat care s-au implicat în bătălia politică internă. Astfel, în calitatea sa de purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, acesta emitea în februarie o declarație prin care arăta „îngrijorarea SUA” privind acțiunile Guvernului Grindeanu.

Având în vedere rangul scăzut al persoanei în cauză, declarația a surprins foarte multe persoane. Și pe bună dreptate: la nici două luni după emiterea ei, Mark Toner a fost eliberat din funcție.
În acest moment, din echipa „democrată” care a susținut și implementat la București doctrina „luptei anti-corupție” nu a mai rămas decât Hans Klemm. Poziția acestuia este mult mai șubredă acum, după ce toți superiorii săi ierarhici, cei care l-au recomandat pentru numirea în post, au fost îndepărtați. La București circulă insistent zvonuri cu privire la înlocuirea acestuia cu un diplomat apropiat președintelui Donald Trump.

Donald Trump despre #Rezist (Pro avort, pro LGBT)

#Rezist= Pro avort, pro LGBT

activenews.ro: Un nou discurs senzațional rostit vineri de președintele american Donald Trump ironizează și atacă mișcarea de tip #REZIST, numind-o o adevărată pânză de păianjen. „Ați văzut vreodată pancartele pe care scrie #Resist? Ați văzut protestatarii?”, a spus Trump, imitând, prin gesturi, mișcările manifestanților rezistenți, în râsetele și aplauzele audienței.

Într-o înregistrare video a transmisiunii Fox News, Donald Trump ia peste picior mișcarea devenită celebră sub numele de #RESIST, preluată, după cum se știe și în România.

„La Washington există multi lobbiști, birocrați și politicieni care nu vor ca lucrurile să fie schimbate. Au făcut averi! Mai mult, aceste averi se bazează pe spolierea contribuabililor. Zonele din jurul Washingtonului sunt cele mai bogate din țară”, a afirmat Trump.

Contestat în stradă încă din ziua în care a fost învestit la Casa Albă, atacat de presa americană din toate direcțiile și pentru fiecare decizie, acuzat că a fost ales datorită implicării Rusiei în campania prezidențială, Donald Trump a comentat astfel acțiunile celor care îl contestă sub lozinca „rezistenței”:

„Ei își spun rezistență. Ați văzut acele semne rezist, rezist”, a spus Trump, gesticulând și imitându-i pe cei din mișcarea rezistenței. „„Eu îi iubesc pe acești tipi, ia uitați-vă la ei: „Negri pentru Trump!” – vă iubesc!”, a spus președintele, referindu-se la câteva persoane aflate în publicul ce asista la discurs și care aveau pancarte cu acest slogan.

„Acești rezistenți rezistă. Și Hillary a rezistat și știți ce s-a întâmplat? A pierdut alegerile cu brio!”, a spus președintele american, în aplauzele și ovațiile audienței.

„Dar știți la ce rezistă? Ei sunt cei care rezistă în fața progresului. Ei rezistă în fața schimbării. Pentru că le pasă doar să protejeze ceea ce au reușit ei să facă, și anume să controleze țara și nu în avantajul vostru”, a continuat Trump.

„Știți la ce rezistă, de fapt? Rezistă la voința poporului american. La asta rezistă, de fapt”, a acuzat președintele american, denunțând sistemul corupt și bolnav din care, spune el, provine acest fenomen.

cititi si: AICI