Deținătorii mărcii Arsenie Boca, victorie în instanță. Ce au cerut reprezentanții Mănăstirii Prislop

1

stiripesurse.ro: Diana Talpoș și Sandor Andor, deținătorii mărcii Arsenie Boca, au câștigat procesul cu Mănăstirea Prislop. Cauza a fost deschisă reprezentanții Bisericii, aceștia solicitând ca, printr-o procedură de urgență, să poată comercializa icoanele sau alte obiectele de cult legate de numele lui Arsenie Boca.

„Respinge excepţia necompetenţei generale invocată de pârâtele Talpoş Diana şi Pulse Escape SRL prin întâmpinare, ca neîntemeiată. Respinge excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâtele Talpoş Diana şi Pulse Escape SRL prin întâmpinare, ca neîntemeiată. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată de pârâtele Talpoş Diana şi Pulse Escape SRL prin întâmpinare, ca neîntemeiată. Respinge excepţia lipsei de interes invocată de pârâtele Talpoş Diana şi Pulse Escape SRL prin întâmpinare, ca neîntemeiată Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Pulse Escape SRL invocată de aceasta prin întâmpinare, ca neîntemeiată. Respinge cererea ca neîntemeiată. Obligă reclamantele la plata către pârâtele Talpoş Diana şi Pulse Escape SRL a sumei de 2000 lei reprezentând onorariu de avocat redus şi a sumei de 268,19 lei reprezentând cheltuieli de deplasare, cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare, care se depune la Tribunalul Bucureşti”, se arată în decizia instanței.

*

Masonul Florian Bichir anunta ca Arsenie Boca va fi canonizat! Care este numele de SFÂNT ales de mai-marii BOR

Reclame

Ecumenism la mormântul lui Arsenie Boca

2

În ziua de 17 iunie, Grupa de seniori a Parohiei Romano-Catolice din Caransebeş, coordonată de sora Lydia Fechetă, căreia i s-a alăturat şi Grupa de femei condusă de sora Maricica Dancă – în total 45 de persoane –, din grup nelipsind nici sora Mariana Muţiu, au vizitat Mănăstirea Prislop şi mormântul Părintelui Arsenie Boca, unde ne-am rugat cu toţii.
Despre această mănăstire, unde zilnic sosesc sute de pelerini, amintim că este cel mai vechi aşezământ monahal din ţara noastră. În 1948, „sfântul” Arsenie Boca a fost mutat de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus – judeţul Braşov –, la Mănăstirea haţegană Prislop, ca stareţ, iar după transformarea acesteia în aşezământ monahal de maici, în 1950, Episcopul Andrei Magieru al Aradului l-a numit duhovnic al obştii. Vreme de cinci decenii (1943-1989), s-a aflat în vizorul Serviciului Secret al Jandarmeriei şi apoi al temutei Securităţi, pentru o presupusă apartenenţă legionară. „Sfântul”, cum era numit de credincioşii ardeleni, a fost arestat, anchetat şi închis în mai multe rânduri: 1945 (Bucureşti), mai-iulie 1948 (Braşov-Făgăraş), 16 ianuarie 1951-17 martie 1952 (Periprava), 27 septembrie-5 octombrie 1955 (Timişoara) şi 11 noiembrie 1955-7 aprilie 1956 (Jilava, Oradea). Există informaţii că a trecut, pentru scurte perioade de timp, şi prin lagărele şi închisorile de exterminare de la Aiud, Baia Sprie şi Ocnele Mari. A fost exclus din monahism în anul 1959, fiind reabilitat în 1998.

S-a stins din viaţă în data de 28 noiembrie 1989, fiind înhumat, după propria dorinţă, în cimitirul Mănăstirii Prislop, în ziua de 4 decembrie, mormântul său constituind, în prezent, un cunoscut loc de pelerinaj pentru creştinii din întreaga ţară. Învăţăturile sale duhovniceşti, consemnate încă din timpul vieţii de numeroşii lui ucenici, au fost strânse în mai multe volume.

De la Prislop, în drum spre Caransebeş, ne-am oprit pentru o devoţiune (rugăciune) la Biserica Greco-Catolică „Sfântul Nicolae”, din Haţeg, paroh Nicolae Dorinel Preda, un gugulan de-al nostru din Marga, care s-a bucurat foarte tare de prezenţa noastră aici. Împreună ne-am rugat şi am cântat, şi ne-am fotografiat. Părintele Preda a mărturisit că ar fi bucuros ca vizita noastră să se repete. Ne-am întors la Caransebeş mulţumiţi sufleteşte că am putut face acest pelerinaj. Am călătorit în siguranţă, avându-l conducător auto pe Ioan Şutac, senior la societatea „Nadina” Caransebeş, căruia îi mulţumim, cu toţii, şi pe această cale.

Ştefan Isac

7-zile.com

Scrisorile parintelui Cleopa catre parintele Arsenie Boca: “Sunteti un izvor curat din care se adapa oile lui Hristos”

0

Epistolar monahal: Părintele Ilie Cleopa către Părintele Arsenie Boca:

Sunteti un izvor curat din care se adapă oile lui Hristos cele insetate de apa

In dosarul de urmărire informativă care i s-a intocmit părintelui Arsenie Boca in perioada 1943-1989 [1], printre alte mărturii documentare de mare valoare se află două scrisori, în original, bătute la maşină şi semnate de părintele Ilie Cleopa.Epistolele, pe care le redăm mai jos, au fost trimise părintelui Arsenie Boca, duhovnicul Mănăstirii Prislop între 1949-1959. Prezenţa lor in dosar dovedeşte faptul că acestea niciodată nu au ajuns la destinatar, ci au fost interceptate de către Securitate, aşa cum s-a intâmplat cu altele trimise de credincioşii care mergeau in pelerinaj la aşezământul nicodimian.
Conţinutul acestor mărturii arată o comunicare care exista intre cele două oaze de spiritualitate din Romania supusă de comunism: in Moldova era Mănăstirea Slatina, al cărei stareţ era părintele Cleopa,cu o comunitate formată din trăitori de inaltă ţinută duhovnicească, care de altfel vieţuiau după rânduiala Sf. Teodor Studitul [2], şi in Ardeal, mănăstirea construită de Cuviosul Nicodim de la Tismana şi care reprezenta un etalon religios pentru neinsetaţii izvorului spiritual.
Scrisorile au fost interceptate de organele de represiune in scopul ruperii legăturilor dintre cele două centre monahale. Pelerinajele la cele mănăstiri ingrijorau poliţia politică din România, care a incercat prin orice mijloace să le diminueze activitatea religioasa. De fapt, ideea centrala din aceste documente era dorinţa obştii din Moldova de a se bucura in mod direct de cuvintele de invăţătură ale părintelui Boca.
Prin publicarea acestor două scrisori dorim să redăm o secvenţă din mult frământata istorie a monahismului ortodox românesc din timpul persecuţiei comuniste.
Adrian Nicolae Petcu, cercetator la CNSAS

Sf. Mitropolie a Moldovei
„OBŞTEA SF. TEODOR STUDITUL”
SFÂNTA MĂNĂSTIRE SLATINA
Comuna Drăceni-Judeţul Baia
1950 iulie 6

Prea Cuvioase Părinte Arsenie,
Cu cea intru Iisus Hristos frăţească dragoste şi cu ajutorul Prea Curatei Sale Maici, vă scriu aceste puţine rânduri, care as dori să vă găsească în momentul cel mai fericit al mântuirii şi al cugetării spre cele Cereşti.

Părintele meu,
De multă vreme, vestea P.C. Voastre mi-a umplut sufletul de bucurie auzind că sunteţi un izvor curat din care se adapă oile lui Hristos cele insetate de apa vieţii.
Mult am dorit şi eu insetatul a mă adăpa din acest izvor al cuvintelor pline de inţelepciune ale PC. Voastre, dar pentru lenea mea, am rămas incurcat cu grija vieţii in spinii păcatelor mele care m-au tot incurcat şi mă incurcă de a mă duce după hrana cea cuviincioasă şi sfatul cel spre zidire al P.C. Voastre.
Iar fiindcă, pentru păcatele şi lenevirea mea nu am putut timpul trecut a vă vedea şi a primi sfatul P.C. Voastre de care am trebuinţă ca un frate mai mic şi prost şi care pentru lenevirea mea imi pierd vremea cea mai scumpă decât toate cele de sub soare, in răspândire şi moleşeală, m-am gândit să va scriu aceste rânduri prin care mai intâi, cer iertare de intârziere, căci ştiu că trebuia să vă scriu mai devreme, dar gândul că poate mă voi invrednici să vă văd m-a făcut să tac cu scrisoarea, dar acum văzând iarăşi că altele ma impiedică a vă vedea, măcar prin scris am dorit a vorbi.

Părintele meu,
Mai intâi tin sa va mulţumesc din tot sufletul că totdeauna aţi fost binevoitor şi cu părintească dragoste faţă de smerita noastră obşte şi ne-aţi trimis de acolo, pe unii din ucenicii P.C. Voastrecare i-aţi născut prin cuvânt, hrănindu-i până la o vreme, pana ce ati socotit că pot să se hrănească singuri şi apoi i-aţi indreptat să vină aici la noi în maidanul nevoinţelor vieţii de obşte, precum este fratele Nicolae Naghi, fratele Vasile Târulescu şi Părintele Serapion Blaga, ucenici de ai P. C. Voastre, care i-ati născut in predicile de la Sâmbăta când eraţi acolo. Ei totdeauna cu mare dragoste şi evlavie pomenesc numele P. C. Voastre la Sfintele rugăciuni şi chiar in timpul vorbirei, nu fără evlavie amintesc de numele P.C. Voastre.
Sunt oameni sinceri şi merg cu Dumnezeesc dor in calea poruncilor Lui, desfătându-se intru ele ca intru toată bogăţia, eu insă, sunt sărac şi neiscusit şi nu am cu ce sa-i folosesc intru cele spre zidire căci nu am iscusinţa cea din lucrarea care să-i folosească tăcând, dar dragostea lor şi râvna trece peste toate nu iau in seamă neputinţele mele, pentru că pământul rodeşte uneori fără de lucrare. Mare bucurie aţi face atât mie pacătosului, cât şi părinţilor şi fraţilor covieţuitori, ca să ne cercetaţi cu prezenţa P.C. Voastre, pentru că, cu toţii vă păstrăm evlavie şi dorim a ne invrednici de mântuitoarele invăţături ale P.C. Voastre şi vă rugăm cu toţii in numele Domnului nostru Iisus Hristos şi al Prea Curatei Sale Maici, dacă aveţi putinţă sa ne cercetaţi că mare mângâiere aţi aduce cu aceasta sufletelor noastre.
Mila Domnului nostru Iisus Hristos şi a Prea Curatei Sale Maici să va ajute să veniţi pe la noi şi să ne folosiţi pe noi, cei saraci şi neiscusiţi.
Până atunci am dori să ne bucuraţi măcar cu o epistolă spre a noastră zidire şi lămurire, dar pe cât dorim a ne scrie, mai mult dorim a ne vedea de va rândui Domnul, o zi ca aceea si de este voia Lui, aşa pentru noi ar fi neuitată. Mila Domnului sa vă plătească dragostea şi sârguinţa care aţi depus şi la scrierea Filocaliei impreună cu Părintele Prof Dr. Dumitru Stăniloae, ca aţi dat la lumină acest tezaur mistic şi ascetic al Sf Părinţi, de unde se adapă cei doritori de a merge spre urcuşul desăvârşirii, cred că bunătatea şi mila Domnului nu vă va lăsa nerăsplătiţi, pentru această osteneală, pentru care v-aţi sârguit a pune nutreţ ales duhovnicesc in ieslea oilor lui Hristos. La incheiere dorim din tot sufletul a ne cerceta pe noi păcătoşii, iar dacă pentru aceasta nu suntem vrednici, măcar ne mângâia prin scrisoare.

Al P.C. Voastre mai mic şi neiscusit frate în Hristos Domnul, care mă plec sărutându-vă mâinile.
Staret
Arhimandrit Cleopa şi soborul
ss Cleopa Ilie
(ACNSAS, fond Informativ, dosar 2637, vol. III, f. 248-249)

******

Sf Mitropolie a Moldovei
„OBŞTEA SE TEODOR STUDITUL”
SFÂNTA MĂNASTIRE SLATINA
Comuna Drăceni-Judeţul Baia
1950 octombrie 29

PREA CUVIOASE PARINTE ARSENIE,
Bine este cuvântat Dumnezeul milelor şi al indurărilor care pe noi păcătoşi şi smeriţi, intru această nemernicie şi vale plângerii, cu economia Harului Său, ne face părtaşi patemilor şi mângâierilor, dupa măsura dragostei şi a credinţei cu care nădăjduim intru judecăţile dreptăţii Lui.
PARINTELE MEU,
Mai intâi, cu smerite metanii, vă rog să mă iertaţi pe mine păcătosul că din cauza lenevirii mele şi a nepăsării am lăsat sa treacă un timp indelungat de când nu am scris, arătând prin aceasta şi oarecare lipsă de dragoste, căci orice motiv a fost putea trece peste fericita dragoste, căci aceasta nu ştie osteneală pentru bunătăţi şi nu caută ale sale intru toate. Ştiu că de voi vrea pot pune orice pricină, dar ştiu că pricina este o voire a păcatului şi inainte mergătoare a lui este. Cred că de aceea şi fericitul David cântă in Psalmii lui că să nu pricinuim pricinuiri intru păcate, de aceeauna dintre aceste pricini nebinecuvântate a fost că după ce am scris o scrisoare către P.C. Voastră şi ne mai primind răspuns am crezut că prin neiscusinţa celor inşirate acolo, pe hârtie, v-am făcut cine ştie ce sminteală, căci niciodată nu am avut bună chibzuinţă in cuvant şi scris. Cauza este reaua mea aşezare sufletească şi intunecarea puterii de discernământ a părţii cei socotitoare a sufletului meu cel robit şi incurcat de patimile cele din voinţă şi din simţire. Dar,P. C. Voastră , care din mila Prea Induratului Dumnezeu, aveţi oglinda inţelegerii, cu duhovnicească lucrare curăţită, puteţi să nu vă smintiţi de mine intunecatul şi păcătosul dacă veţi privi la mine şi cuvintele mele, ca la cel ce stau jos cu cuvântul şi cu lucrarea, in rânduiala pruncilor; dar nu ajungându-i pe aceştia cu nerăutatea, căci ştiu că aceasta ni se cere de la Mântuitorul nostru ca să fim prunci cu nerăutatea, iar nu cu inţelegerea.
Altă pricină, ca şi cea de mai sus, a fost că nădăjduim, ca intre timp să ne intâlnim pentru că numai atunci v-aş fi putut cere multe lămuriri de care am nevoe atât pentru neiscusinţa mea, cât şi pentru cum aş putea să mai rămân a fi poreclit Stareţ şi a mă mai bizui a conduce sufleteşte si pe alţii, cela ce am nevoie de a fi incă multă vreme sub conducător iscusit, căci stiu că necuvios lucru este a paşte leul de oi şi cel nelămurit prin lucrare sufletele cele ce sârguesc spre Cer.
Si acum, ceea ce m-a făcut a tresări puţin din nepurtare de grijă spre cele de folosul sufletului meu şi a-mi aduce aminte de duhovniceasca dragoste şi iscusinţă a Prea Cuvioşiei Voastre, indrăznind iarăşi a vă scrie, a fost sosirea în smerita noastră obşte a unui frate, pe care P.C. Voastră, arătându-vă dragostea, l-aţi trimis la noi, prin luna mai, iar el a ajuns aici abia acum, in luna octombrie, din motive, după cât se vede, binecuvântate. Acest frate pe lângă bucuria că a sosit la noi, ne-a adus şi Iconiţa cu Bunul şi Marele Pastor şi Mântuitorul sufletelor noastre. Pe verso poarta semnătura P C. Voastre şi a iubitului frate in Hristos şi ucenicul P. C. Voastre, C. Sa, iscusitul părinte Dometie (Cucuzel). Lângă iconiţă şi o scrisoare a P.C. Voastre, care văzând şi auzind că este scrisă chiar de P. C. Voastră m-am bucurat foarte mult, căci până atunci nu am avut fericirea sa vă citesc vreo scrisoare, iar citind-o am văzut acolo smerita inţelepciune şi duhovniceasca dragoste, strâns legate şi formând lanţul de aur al dreptei socoteli care m-a legat mai mult de dragostea P. C. Voastre, prin aceea că era scris că doriţi o zi de la Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos — ca să ne mai vedem faţă către faţă, la care şi eu am zis să fie mila Lui si rugăciunile Prea Curatei Sale Maici şi să aducă la indeplinire, când va fi voia Lui, spre a noastră mângâiere.
Iconiţa şi scrisoarea le păstrez cu multă evlavie şi de câte ori îmi aduc aminte de P.C. Voastră le citesc şi mă mângâi cu ele. Mila Domnului nostru Iisus Hristos şi cu ajutorul Prea Curatei Sale Maici să ne ajute să ne intâlnim şi în acest veac trecător, spre mângâiere şi lămurire in cel viitor spre veşniea fericire.
Dacă dorinţa v-ar face să mai ştiţi cele de pe la noi spunem că până in prezent, cu mila Domnului şi cu rugăciunile P. C. Voastre stăm cum stăm în cele spre zidire şi in cele din afară de al Martei, spre vremelnica folosire.
Timpul a fost, din mila Domnului, prielnic spre toate cele cuvenite Lui. Eu m-am intors din concediul medical de 30 zile, care l-am petrecut o parte la via noastră de la Cotnari şi o parte la Sihăstria, intre vechi fraţi şi ucenici, nu ai mei ci ai lui Hristos.
Ucenicii Prea Cuvioşiei Voastre, din această obşte, monahul Serapion, fratele Vasile Târulescu, fratele Nicolae Naghi ultimul frate, Temelie, care ne-a adus scrisoarea şi iconiţa acum de curând, toţi se află bine cu rugăciunile P. C. Voastre. Atât ei şi eu, cât şi tot soborul vă dorim a vă vedea, când va rândui Dumnezeu, in mijlocul nostru, spre a ne folosi şi a ne bucura şi a ne mângâia de vederea cea impreună. De va fi mila Domnului de care nu suntem vrednici.
Incă vă rugăm, cu frăţească dragoste şi smerite inchinăciuni, dacă vă mai vine vreun suflet care doreşte viaţă monahicească de obşte cu rânduiala ce s-a pus la noi, să-l indemnaţi către această mică turmă, adunată in numele Domnului.Incă ne rugăm, dacă aveţi bunăvoinţă şi vreme, a ne mangâia măcar prin câteva rânduri, dacă nu puteţi cu venirea de faţă la noi.
Spuneţi smerite inchinăciuni iubitului frate, in Domnul, Dometie, pândarul viei lui Hristos.
Spre incheiere vă rugăm să primiţi din partea noastră şi a intregului sobor, smerite inchinăciuni şi duhovnicească dorire in Domnul.

STAREŢ ARHIMANDRIT,
ss Cleopa Ilie
(Ibidem, f. 175-177. )

* In partea stângă a paginii este scris cu cerneală albastră: „Scrisă la maşină de mine, Vasile Târulescu, fost inchinător al Sf. Mănăstiri Sâmbăta şi Prislop. Astăzi smeritul frate Vasile care vă trimit nişte metanii. P.C. părinte Stareţ Cleopa are multă evlavie la P.C. Voastră şi mult s-ar bucura dacă ne-aţi face o vizită, chiar dacă ne-aţi scrie.

Tot acelaşi smerit frate Vasile Târulescu“.
(din: Revista Rost nr. 2/2003)

sursa

Mănăstirea Prislop: Întrunirea comisiei de canonizare a părintelui Arsenie Boca !?!

1

Luni, 31 octombrie 2016, la Mănăstirea Prislop, sub președinția Înaltpreasfințitului Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, s-au desfășurat lucrările Comisiei speciale teologice mitropolitane, în vederea întocmirii dosarului pentru propunerea de canonizare a părintelui Arsenie Boca, ne-a precizat Adrian Nicolae Petcu, membru în comisia de canonizare.
Lucrările comisiei s-au concretizat într-o sistematizare teologico-științifică a scrierilor Părintelui Arsenie Boca, a documentelor de arhivă, precum și a diverselor publicații apărute de-a lungul timpului cu privire la viața și activitatea duhovnicului de la Mănăstirile Sâmbăta și Prislop.
Ședința a început prin rostirea rugăciunii Împărate Ceresc. În continuare, membrii Comisiei au întocmit referatele primite în ședința de lucru ce avut loc în data de 16 aprilie 2016.
Primul referat a fost prezentat de părintele profesor Mircea Păcurariu, intitulat Părintele Arsenie Boca de la mănăstirile Sâmbăta de Sus și Prislop. În referat se prezintă date biografice, pe baza documentelor aflate în arhiva Institutului Teologic din Sibiu, respectiv copilăria, perioada studiilor, perioada atonită, perioada de la Mănăstirea Sâmbăta, prigoana autorităților comuniste, perioada de la Mănăstirea Prislop. Perioada de prigoană, respectiv prima și a doua arestare a părintelui sunt prezentate pe baza declarațiilor părintelui în faza de cercetare. Părintele a efectuat 525 zile de închisoare. A fost prezentată apoi perioada de la Drăgănescu, iar, în cele din urmă, sfârșitul părintelui Arsenie de la Sinaia din 28 noiembrie 1989.
În cadrul ședinței, Mitropolitul Ardealului a declarat că cele mai relevante date despre părintele Arsenie sunt cele autobiografice, mărturiile proprii care se regăsesc în declarțiile Părintelui în fața organelor securității.
A urmat apoi prezentarea recenziei celor opt materiale (șapte cărți și filmul documentar Părintele Arsenie Boca-omul lui Dumnezeu, în regia lui Nicolae Mărgineanu) primite înspre analiză. În cadrul ședinței, s-a realizat o prezentare critică și succintă a acestor opt materiale.
De asemenea, în cadrul ședinței a fost propusă alcătuirea unei cronologii a activității părintelui Arsenie, precum și stabilirea exactă a surselor autentice referitoare la viața și activitatea părintelui Arsenie.
Pentru o mai bună documentare au fost efectuate cercetări și în arhiva Arhiepiscopiei Aradului, analizând dosarul de corespondență dintre Episcopia Aradului și Mănăstirea Prislop. Cercetările din arhiva Arhiepiscopiei Aradului vor continua, urmând a fi sistematizate și prezentate într-un referat întocmit ulterior de Adrian Nicolae Petcu. Totodată a fost propusă o documentare în arhiva Arhiepiscopiei Sibiului, Arhiepiscopiei Râmnicului, și în arhiva Mănăstirii Sâmbăta. În urma cercetărilor s-ar urmări activitatea pastoral-misionară și de apărare a dreptei credințe a părintelui Arsenie Boca.
Referitor la scoaterea părintelui Arsenie din mănăstire, a fost menționat faptul că Părintele Arsenie a fost silit a părăsi mănăstirea pe baza unor tabele întocmite de autoritățile comuniste centrale, la începutul anului 1959 și nu în urma Decretului nr. 410, care a fost emis ulterior.
La rândul său, părintele profesor Vasile Vlad a prezentat referatul întocmit, în cuprinsul căruia a analizat memoriul Andreei Neacșu, lector la Universitatea de Arhitectură din București, adresat Preafericitului Părinte Patriarh în care face anumite mențiuni critice la adresa părintelui Arsenie, asemănându-l cu Inochentie de Balta, aducând argumentând ca neîntemeiate și tendențioase acuzele la adresa părintelui.
S-a realizat apoi, în cuprinsul referatului, o analiză comparativă între părintele Arsenie și Rudolf Steiener.
În cea de-a treia parte a referatului, a fost analizată lucrarea Cărarea Împărăției, autorul argumentând ortodoxia învățăturii părintelui Arsenie care reiese cu putere din această lucrare, urmând a întocmi un referat sinteză cuprinzând argumentele care pot fi folosite în vederea propunerii de canonizare, care vor fi incluse în studiul document
Părintele profesor Simion Todoran a prezentat referatul întocmit, în cuprinsul căruia a analizat șapte scrieri despre Părintele Arsenie. Accentul referatului a fost pus pe minunile atribuite părintelui Arsenie.
Preasfințitul Părinte Daniil a prezentat referatul în care analizează trei scrieri, respectiv volumul album Biserica de la Drăgănescu – Capela Sixtină a Ortodoxiei românești, Părintele Arsenie Omul îmbrăcat în haină de in și Îngerul cu cădelnița de aur, Arhanghelul de la Prislop.

Membrii Comisiei au categorisit literatura legată de Părintele Arsenie astfel:

  • Lucrări autentice ale Părintelui Arsenie: Cărarea Împărăției, Cuvinte Vii, manuscrisele autentice publicate în cartea Omul îmbrăcat în haină de in și Îngerul cu cădelnița de aur, albumul Biserica de la Drăgănescu – Capela Sixtină a Ortodoxiei românești.
  • Mărturii și documente despre viața și activitatea părintelui Arsenie din dosarele securității, regăsite în cărțile tipărite la Editura Agnos, respectiv Părintele Arsenie Boca în Arhivele Securității, vol. I (Sâmbăta de Sus, 1943-1949), Sibiu, Editura Agnos, 2013, 298 p. cu anexe foto; vol. II (Prislop, 1950-1959), Sibiu, Editura Agnos, 2014, 703 p, cu foto, editori Florian Bichir, Romeo Petrașciuc și Raluca Todorel.
  • Cărți de evlavie la adresa Părintelui Arsenie.

Referatele elaborate au fost centralizate la secretariatul Comisiei. Adrian Nicolae Petcu a fost delegat de către comisie să redacteze un referat de specialitate care să evidențieze personalitatea duhovnicească a părintelui așa după cum se poate desprinde din documentele fostei securități.

sursa

Opriti ratacirile de la Prislop

***

***

Picturi de la Biserica Sfantul Nicolae (Draganescu):

23

4

31

32

01

1

2

3

4

5

6

 

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

25

26

8

27

28

29

30

1

3

6

5

***

Despre ratacirile lui Arsenie Boca

Opriți rătacirile de la Prislop

Parintele Adrian Fageteanu despre ratacirile parintelui Arsenie Boca