Iohannis critică în termeni duri pactul care a mutilat România și îndeamnă la claritate morală.

1

Klaus Johannis vrea ca autoritățile să-i onoreze doar pe LUPTATORII ANTICOMUNISTI ce sunt modele pentru o societate deschisa, pentru o Europa Unita / Adica NICIUN ROMAN ORTODOX

„Orice tip de rezistență sau opoziție care s-a îndepărtat însă de valorile democratice și care a îmbrățișat ideologii extreme, care a negat supremația condiției umane și a instituțiilor libertății democratice, luptând împotriva unui totalitarism sub o altă formă de totalitarism și extremism, nu poate fi valorizată. Recunoașterea și omagierea doar a acelor modele care au luptat împotriva totalitarismului de pe poziții democratice reprezintă și un semnal pe care îl transmitem tinerei generații: doar conștientizând ce a fost drept și ce a fost greșit în trecutul recent vom putea construi un viitor prosper pentru țară. Tocmai de aceea este important ca autoritățile centrale și locale să dea dovadă, în numele crezului democratic, de claritate morală în eforturile lor de onorare a celor care au făcut parte din rezistența antifascistă sau anticomunistă”, spune șeful statului în mesaj.

El subliniază că semnarea, la 23 august 1939, a Pactului Ribbentrop-Molotov a însemnat consacrarea faptului că „fascismul, nazismul și comunismul nu sunt altceva decât forme de manifestare ale acelorași expresii antidemocratice, de ură și intoleranță”.

„În acele vremuri de cumpănă, au existat oameni care, cu prețul vieții ori al unor experiențe traumatizante și umilitoare, au luptat pentru libertate și apărarea demnității umane și s-au opus fascismului și comunismului, în toate formele lor. Cu recunoștință și admirație pentru eroismul victimelor, exprimăm întreaga noastră considerație și compasiune, încurajând totodată datoria de a le cinsti memoria și amintirea”, arată șeful statului.

Președintele Iohannis adaugă că Pactul Ribbentrop-Molotov a fost un „act odios al istoriei îndreptat inclusiv împotriva Marii Uniri și a dezideratului de pace și libertate al societății românești”.

„Pentru condamnarea sa fermă și neechivocă, Centenarul României trebuie să ne găsească consecvenți în lupta pentru apărarea democrației, a statului de drept și a libertăților individuale. Să nu uităm că mai bine de jumătate din cei o sută de ani care se împlinesc de la realizarea idealului național i-am trăit sub dictaturi, iar mare parte dintre personalitățile care au contribuit la Marea Unire au fost persecutate de regimurile totalitare. De aceea, astăzi, eforturile noastre trebuie să se îndrepte către sancționarea și condamnarea tuturor acțiunilor care ar putea afecta drumul României pe traiectoria democratică inițiată în Decembrie 1989 și consolidată odată cu aderarea la NATO și la Uniunea Europeană. În actualul context european și global, marcat de numeroase provocări și incertitudini, apărarea și consolidarea statului de drept, a democrației și libertății împotriva oricăror inamici ostili societății deschise reprezintă o prioritate a prezentului”, evidențiază șeful statului.

realitatea.net

Reclame

Arătarea Maicii Domnului Sfântului Serghie de Radonej este sărbătorită pe 24 august

1

Odată, târziu în noapte, Sfântul Serghie (1314-1392) citea un acatist al Maicii Domnului. După ce și-a terminat pravila zilnică, el s-a așezat să se odihnească puțin, dar dintr-odată a zis ucenicului său, Sfântul Mihail (6 mai): „Fiule, trezește-te și priveghează, pentru că trebuie să avem o vizită minunată”. Acestea rostindu-le, îndată s-a auzit un glas: „Preacurata se apropie!”.

Sfântul Serghie s-a grăbit spre intrarea în chilie și dintr-odată a fost luminat de o lumină strălucitoare, mai strălucitoare decât soarele. El i-a văzut în apropierea slavei nepieritoare a Maicii Domnului pe Apostolii Petru și Ioan. Neputând suferi raza cea strălucitoare, Sfântul Serghie a căzut cu fața la pământ înaintea Maicii Domnului, care i-a zis: „Nu te spăimânta, alesul meu! Iată, am venit să te cercetez, căci s-a auzit rugăciunea ta pentru ucenicii tăi şi pentru locaşul tău să nu te mai mâhneşti, că de acum înainte vei fi îndestulat cu de toate, nu numai până ce vei fi în viaţa aceasta, ci şi după ducerea ta către Domnul, nedepărtată voi fi de locaşul tău, cele trebuitoare dându-i nelipsit, păzindu-l şi acoperindu-l”. După ce a spus acestea, Maica Domnului s-a făcut nevăzută.
Sfântul a fost cuprins de frică și de cutremur mare, dar venindu-și în sine după un timp, a aflat pe ucenicul său zăcând de frică, ca mort, și l-a ridicat. „Spune-mi, părinte, pentru Domnul, ce era aceasta minunată vedenie, de vreme ce duhul meu numai puţin de nu s-a despărţit de trupeasca-mi legătură, pentru vedenia cea strălucită?”, a întrebat el. Iar sfântul se bucura cu sufletul şi faţa lui strălucea de acea negrăită bucurie, neputând să grăiască altceva nimic, fără numai atât: „Aşteaptă, fiule, fiindcă duhul meu tremură în mine de acea minunată vedenie”.

După puțin timp, Sfântul Serghie i-a chemat pe doi dintre ucenicii săi, Sfinții Isaac și Simon, și le-a spus cum a văzut-o pe Preacurata Născătoare de Dumnezeu cu apostolii şi despre promisiunea făcută lui. Apoi împreună au cântat Paraclisul Maicii lui Dumnezeu. Iar sfântul a petrecut toată noaptea aceea fără somn, socotind cu mintea la viziunea divină.
Arătarea Maicii Domnului la chilia Sfântului Serghie, unde în prezent e camera Serapionov, a fost într-una din zilele de vineri din postul Nașterii Domnului, din anul 1385. Sărbătoarea vizitei Maicii Domnului și a promisiunii ei a fost păstrată cu evlavie la Mănăstirea „Sfânta Treime”, de către ucenicii Sfântului Serghie.
La data de 5 iulie 1422, sfintele moaște ale Sfântului Serghie au fost descoperite întregi și nestricate, iar la scurt timp o icoană a arătării Maicii Domnului a fost așezată pe mormântul sfântului. Icoana a fost cinstită cu mare respect.
În anul 1446, Marele Cneaz Vasile (1425-1462) a fost asediat la Mănăstirea „Sfânta Treime” de către armatele Cnezilor Dimitrie Shemyaka și Ioan din Mozhaisk. El s-a baricadat în Catedrala „Sfânta Treime” și când a auzit că este căutat, el a luat icoana Arătării Maicii Domnului și s-a întâlnit cu Cneazul Ioan la ușile bisericii din partea de sud, zicând: „Frate, am sărutat Dătătoarea de Viață Cruce și această icoană a Dătătoarei de Viață Treimi, la acest mormânt al făcătorului de minuni Serghie, care nu intenționează, nici nu dorește răul oricăruia dintre frații noștrii, și dintre noi. Acum, nu știu ce se va întâmpla cu mine aici”.

1Călugărul Ambrozie a reprodus icoana Arătării Maicii Domnului Sfântului Serghie, sculptată în lemn (pe la mijlocul secolului al XIV-lea).

Țarul Ivan cel Groaznic a luat icoana Arătării Maicii Domnului în campania sa de la Cazan (1552). Cea mai vestită icoană, pictată în anul 1558, a fost cea a iconomului Lavrei „Sfânta Treime” – Serghiev, Eustațiu Golovkin, având rama făcută din racla de lemn a Sfântului Serghie, care a fost dată la o parte în anul 1585, când moaștele sfântului au fost mutate într-o raclă de argint (14 august).
Prin această icoană, Maica Domnului a protejat în mod repetat armata rusă. Țarul Alecsei Mihailovici (1645-1676) a luat-o în campania poloneză în 1657. În anul 1703, icoana a participat la toate campaniile militare împotriva regelui suedez Carol al XII-lea, iar în 1812 Mitropolitul Platon a trimis-o la Moscova, ca donație pentru militari. Icoana a fost purtată în războiul ruso-japonez din 1905, iar în timpul Primului Război Mondial, în 1914, icoana a stat în casa comandantului de căpetenie.
O biserică a fost construită peste mormântul Sfântului Mihail, iar când a fost sfințită, pe 10 decembrie 1734, a fost numită în cinstea Arătării Maicii Domnului și a Sfinților Apostoli Sfântulului Serghie de Radonej.
La data de 27 septembrie 1841 biserica a fost restaurată și resfințită de Mitropolitul Filaret al Moscovei, care a spus: „Prin harul Preasfântului și Preasfințitului Duh, restaurarea acestui templu este acum realizată, închinată înainte de noi în cinstea aducerii-aminte a Arătării Doamnei noastre, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, care a fost la poarta Sfântului Serghie, la care Sfântul Mihail a fost de asemenea martor ocular”.
Sărbătorirea acestui eveniment este marcată pe bună dreptate de sfințirea unei biserici. Toată această mănăstire este o aducere aminte a minunatei vizite. Prin urmare, intenția sa în decursul veacurilor este să continue împlinirea făgăduinței vizitatorului ceresc: „Acest loc va dăinui!”.

În amintirea vizitei Maicii Domnului la Mănăstirea Sfânta Treime – Serghiev, Acatistul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu este cântat în zilele de vineri, și o slujbă specială în cinstea Arătării Maicii Domnului este săvârșită la mănăstire pe 24 august, în a doua zi a odovaniei Praznicului Adormirii Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu.

Icoana Maicii Domnului „a Sfântului Petru, Mitropolitul Moscovei” – 24 august

1

1

Sărbătorită pe 24 august, icoana Maicii Domnului „a Sfântului Petru, Mitropolitul Moscovei” a fost numită așa deoarece a fost pictată chiar de Sfântul Petru, Mitropolitul Moscovei (†21 decembrie 1326), în vremea în care era egumen la Mănăstirea Ratsk, lângă Volinia. În timpul unei vizite a Sfântului Maxim, Mitropolit al Kievului și al întregii Rusii (†6 decembrie 1306), la Mănăstirea Ratsk, Sfântul Petru i-a oferit această icoană în dar. Mitropolitul a luat-o la Vladimir, la Klyazma, unde se afla catedrala lui.

La moartea Sfântului Maxim, egumenul Gherontie, care dorea să devină noul mitropolit, a intenționat să ofere această icoană Patriarhului Atanasie al Constantinopolului (24 octombrie). Călătoria egumenului Gherontie a fost amânată de o furtună mare. În timpul acestei furtuni, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu i s-a arătat și a spus: „Demnitatea de episcop nu-ți va fi acordată ție, ci mai degrabă celui care a pictat icoana mea”.

Când a ajuns înaintea Patriarhului Atanasie, Sfântul Petru era deja în Constantinopol și fusese sfințit ca mitropolit. Patriarhul i-a dat icoana Sfântului Petru, rostind cuvintele: „Ia sfânta icoană a Maicii Domnului, pe care ai pictat-o cu mâinile tale; pentru acest motiv, însăși Pururi Fecioara ți-a dat acest dar, și a prevestit calea ta”.

Sfântul Petru a luat icoana la Vladimir, iar atunci când sediul mitropolitan a fost transferat la Moscova, în anul 1325, icoana a fost așezată în Catedrala „Adormirii Maicii Domnului”, ca icoană mare a altarului.