Icoana Maicii Domnului de pe Tolga (Tolgska) 18 Iulie

1

Icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de pe Tolga i-a apărut pe 8 august 1314 Sfântului Episcop Prohor al Rostovului (numit de alții Trifon). Mergând prin episcopia sa, sfântul a vizitat împrejurimile Lacului Alb și de acolo a călătorit de-a lungul malurilor râurilor Sheksna și Volga, la Yaroslavl. S-a oprit la aproape șapte verste distanță de Yaroslavl, pe malul drept al râului Volga, acolo unde se varsă în râul Tolga.
La miezul nopții, când toată lumea dormea, sfântul s-a trezit și a văzut o lumină care lumina întreg ținutul. Aceasta lumină venea de la o coloană de foc de pe celălalt mal al râului, până la care se întindea un pod. Luându-și toiagul, sfântul a mers până la celălalt mal și apropiindu-se de coloana de foc a văzut Icoana Maicii Domnului stând în aer. Uluit de minune, sfântul s-a rugat vreme îndelungată, iar când s-a întors, a uitat să-și ia toiagul.
A doua zi, după săvârșirea Utreniei, când Sfântul Prohor se pregătea să-și continue călătoria cu barca, slujitorii săi au început să-i caute toiagul, dar nu au reușit să-l găsească nicăieri. Sfântul și-a amintit că îl uitase pe cealaltă parte a râului, acolo unde se dusese pe podul miraculos, în ziua precedentă. Apoi, el a destăinuit ceea ce s-a întâmplat și i-a trimis cu o barcă pe slujitori pe celălalt mal. Ei s-au întors și au povestit că au văzut în pădure o icoană a Maicii Domnului, agățată în ramurile unui copac, alături de toiagul episcopului.
Sfântul a traversat repede râul, împreună cu tot alaiul, și a recunoscut icoana care i s-a arătat. Apoi, după rugăciuni stăruitoare în fața Icoanei, au curățat locul și au pus piatra de temelie pentru o biserică. Când oamenii din Yaroslavl au aflat despre aceasta, au venit la locul indicat. Până la amiază, biserica era deja ridicată și seara Sfântul Prohor a sfințit-o, dându-i hramul Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Apoi a așezat icoana înăuntru și a stabilit ca zi de hram ziua apariției acesteia. Sfântul Prohor a construit mai târziu Mănăstirea Tolga, alături de această biserică. El a trecut la Domnul pe 7 septembrie 1328.

Icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de pe Tolga este sărbătorită și pe 18 Iulie.

Minuni

La 16 septembrie 1392, în vremea egumenului Gherman, la Utrenie, când preotul spuse: „Pe Născătoarea de Dumnezeu şi Maica Luminii, întru cântări cinstindu-o să o mărim”, din icoana Maicii Domnului a curs mir din mâna sa dreaptă, umplând biserica de bună mireasmă. Toţi privind minunea cu mirare şi cu spaimă, după Utrenie cântară cu însufleţire Paraclisul Maicii Domnului, la sfârşitul căruia, în timp ce cântau „Stăpână, primeşte rugăciunea robilor…”, din picioruşul stâng la Mântuitorului Hristos a curs mir. Egumenul şi fraţii se veseliră cu duhul, văzând acea preaslăvită minune. Mirul izvorât din icoană se arătă dătător de tămăduiri, căci toți câţi se ungeau cu el, de orice neputinţă ar fi fost cuprinşi, dobândeau sănătate.

Odată, un dregător cu numele Nichita, din Moscova, călătorea cu femeia sa, copilul de 4 ani şi oamenii săi, în luntre pe Volga. Pruncul îmbolnăvindu-se pe cale, muri. Deznădăjduit, Nichita aduse trupul neînsufleţit al pruncului dinaintea icoanei Maicii Domnului, rugându-se împreună cu femeia sa şi tânguindu-se nemângâiaţi. Pregătindu-i pruncului cele de îngropare, pe când se săvârşea obişnuita rânduială deasupra gropii, copilul se trezi şi vorbi. Toţi se umplură de uimire şi bucurie şi mulţumiră Preacuratei Maici a Domnului care nu trece cu vederea rugăciunea celor mâhniţi.

Altădată, se întâmplă un foc mare în mănăstire, iar văpaia cuprinse şi biserica, încât fraţii nu putură să-i deschidă uşile pentru a scoate dintr-însa mult cinstita icoană şi alte lucruri. Toţi se întristară pentru aceasta foarte. Însă după acel foc, aflară icoana afară din biserică, în dumbravă, stând întreagă pe un copac, fiind scoasă nu de mâini omeneşti, ci de mâini îngereşti. Deci luând-o iarăşi cu bucurie, ridicară o biserică mai frumoasă decât cea dintâi.

Din darul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, icoana nu încetează nici acum a face minuni, ci ca un preaminunat izvor revarsă tămăduiri neputinţelor, mângâiere şi izbăvire mâhnirilor şi izgoneşte duhurile cele viclene din oameni.

1

2

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Icoane facatoare de minuni ale Maicii Domnului. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.