Crucea din Piața Unirii a fost profanata cu mesaje pro homosexualitate

2

Persoane necunoscute au profanat crucea din Piața Unirii din București, scriind cu litere negre „LGBT” pe monument.
Nu este prima oară când crucea de la Piața Unirii, amplasată acolo în 1999, în prezența președintelui Emil Constantinescu, este mâzgălită. Pe cealaltă parte a monumentului, o grupare anarhistă și-a lăsat semnul distinctiv. Crucea respectivă trebuia să marcheze locul unde s-ar fi construit Catedrala Mântuirii Neamului, dar până la urmă autoritățile au ales altceva.
Piața Unirii rămâne o zonă aflată sub zodia promiscuității, un adevărat no-man’s-land, în care tot felul de persoane dubioase acționează nestingherite de autorități. Din păcate, acestor persoane, dar și nepăsării autorităților le cad victime și copiii, așa cum ActiveNews a povestit altădată. Nu este prima oară când grupările care susțin homosexualitatea acționează violent. În luna martie, un cort al Coaliției pentru Familie a fost și el vandalizat de către o grupare pro LGBT care și-a asumat acțiunea printr-un comunicat.

sursa

1

 

Reclame

Incepe un proces de tămăduire fundamentală din clipa în care ne întoarcem la Dumnezeu

1

El ne tămăduieşte sufletul din orice boală dându-i energii noi, luminându–l cu o lumină neînserată. Experienţa străveche a vieţii în Biserică a dovedit fără greş faptul că pentru rugăciune, adică pentru Dumnezeu, nici o boală a duhului nu este incurabilă.
Putem să ne naştem în cele mai nefavorabile împrejurări. Putem creşte în medii ignorante, dure şi chiar criminale, putem să fim atraşi de exemplele de vieţuire generale din jurul nostru. Putem suferi orice fel de lipsuri, ocări, pierderi. Putem fi diformi din naştere şi putem şti ce înseamnă a fi dispreţuiţi, răniţi, respinşi.
Tot ceea ce e nenorocire în lumea de astăzi îşi poate lăsa amprenta asupra noastră. Dar, din clipa în care ne întoarcem la Dumnezeu, din clipa în care ne-am hotărât să urmăm poruncile Lui, începe un proces de tămăduire fundamentală. Şi nu numai că suntem vindecaţi de rănile sau patimile noastre, dar chiar şi înfăţişarea noastră exterioară se poate schimba. Acest lucru s-a întâmplat adeseori la Sfântul Munte. Soseau oameni zdrobiţi şi reduşi la o stare jalnică de mulţi ani de vieţuire depravată, însă, după o scurtă perioadă de adâncă pocăinţă, feţele lor deveneau plăcute la vedere, vocile lor se schimbau, se mişcau diferit şi duhul strălucea luminos înăuntrul lor.

Arhim. Sofronie Saharov, Rugăciunea, experiența Vieții Veșnice, Editura Pelerinul, p. 59-60

1

Dumnezeul nostru cel Viu, Căruia poţi să-I spui „Tu”

Duhul nostru petrece într-o stare de încântare plină de mulţumire când ni se descoperă Sfânta Taină ce depăşeşte mintea zidită: Dumnezeul cel Viu, Căruia poţi să-I spui „Tu”.
Măreţia Lui ne înfricoşează, smerenia Lui ne cutremură. Şi oricât ne-am înălţa noi, din răsputeri, în atragerea noastră către El, cu bucurie simţim procesul înălţării, dar în acelaşi timp El ne apare din ce în ce mai de ne-ajuns. Şi se întâmplă să ajungem la neputinţă, ne cuprinde o oarecare deznădejde, ne vedem gata a cădea ‒ şi dintr-odată El, total neaşteptat, este cu noi şi ne îmbrăţişează cu dragoste. Dumnezeu este uimitor de paradoxal. Sufletul este gata să-L întrebe: „Dar Tu unde ai fost când mie îmi era aşa de greu?”, însă, văzându-L cu sine, nu poate să-şi rostească întrebarea. Înţelesul părăsirii de către Dumnezeu este a ne arăta că nu suntem încă gata; că încă nu ne-am săvârşit călătoria până la capăt; că avem încă a trece prin nevoinţa unei mai mari deşertări; a bea până la fund paharul pe care El l-a băut (Matei 20, 22).
Şi astfel, într-o cucernică teamă şi în lumina nădejdii ce se întăreşte, sufletul se smereşte şi se adânceşte bucuria inimii pentru înmulţirea cunoaşterii căilor lui Dumnezeu, Mântuitorului nostru.

Arhimandrit Sofronie, Vom vedea pe Dumnezeu precum este, București, Editura Sophia, 2008, p. 38

24310_547000752011049_670592170_n

Papa Francisc in Georgia (30.09 – 02.10.2016)

1Antonio Spadaro: „[…] Sfântul Părinte va atinge un loc ce este o sursă de istorie creștină; există o viață monastică încă activă, dar și în acest caz nu lipsesc problemele, întrucât raporturile cu Biserica Ortodoxă sunt complexe. Biserica Ortodoxă georgiană nu recunoaște de exemplu validitatea Botezului administrat de catolici, chiar dacă există un efort constant și continuu în relații. Așadar, dacă vrem, putem spune că prezența Papei înseamnă și un mesaj foarte clar de unitate a creștinilor, făcând apel la aceste rădăcini profunde pe care Georgia le păstrează cu strășnicie.”
Dar iata ce putem citi pe larg la Începe mâine călătoria apostolică a papei Francisc în Georgia și Azerbaidjan de pe Radio Vatican:

RV 29 sep 2016. Papa Francisc o efectuează o călătorie apostolică în Georgia și Azerbaidjan începând de vineri, 30 septembrie, până duminică, 2 octombrie a.c. În cadrul călătoriei Pontiful va prezenta discursurile sale în limba italiană și, potrivit obiceiului, va ține o conferință de presă la bordul avionului în timpul călătoriei de întoarcere de la Baku spre Roma, pe 2 octombrie.
Călătoria apostolică în Georgia (30 septembrie – 2 octombrie 2016) are un logo specific în care sunt reluate simbolurile importante ale țării. În centrul logo-ului se află tipica cruce georgiană albă, cu brațele înclinate în jos, încadrată pe de o parte de culoarea roșie, aluzie la drapelul țării, și de cealaltă, de culoarea galbenă, referință la steagul Sfântului Scaun. Motto-ul călătoriei este o invocație de pace în regiunea Caucazului, luată din cuvintele lui Cristos cel înviat: ”Pax vobis” – ”Pace vouă!” (In 20,19; 21,26). Papa Francisc va sosi în Georgia vineri, 30 septembrie, la ora locală 15.00, pe aeroportul internațional din Tbilisi. După vizita de curtoazie la președintele țării, are loc întâlnirea cu autoritățile, reprezentanții societății civile și membrii Corpului Diplomatic la Palatul Prezidențial. Succesiv, la 16.40, la Palatul Patriarhal al Bisericii ortodoxe georgiene, întâlnirea cu Beatitudinea Sa Ilia al II-lea, catholicos și patriarh al întregii Georgii, în cadrul căreia Pontiful va pronunța cel de-al doilea discurs al călătoriei. La ora 18.00, întâlnirea cu comunitatea siro-caldee în biserica catolică de rit caldeean, unde Sfântul Părinte va conduce un moment de rugăciune. Sâmbătă, 1 octombrie, la ora 10.00, papa Francisc prezidează Sfânta Liturghie și va ține predica celebrării euharistice pe stadionul M. Meskhi. La 15.45, întâlnirea Papei cu preoții, persoanele consacrate, seminariștii și operatorii pastorali în biserica ”Adormirea Maicii Domnului”, cu discursul Sfântului Părinte. La ora 17.00, întâlnirea cu persoanele care primesc asistență din partea asociațiilor de caritate la Centrul de asistență a misionarilor camilieni, unde este prevăzut un cuvânt de salut din partea papei. Agenda călătoriei apostolice în Georgia se încheie, practic, sâmbătă, la 18.15, cu vizita la catedrala patriarhală Svetitskhoveli, la Mtskheta, unde este prevăzut un scurt discurs al Sfântului Părinte și al patriarhului ortodox georgian. Duminică, 2 octombrie, papa Francisc pleacă din Georgia la ora locală 8.00 cu direcția Baku, în Azerbaidjan, a doua și ultima etapă a călătoriei sale în țările din regiunea Caucazului.
Călătoria papei în Georgia și Azerbaidjan completează în mod ideal proiectul vizitei în Caucaz, început în luna iunie prin călătoria în Armenia, subliniază pr. Antonio Spadaro, directorul revistei ”La Civiltà Cattolica”:

Pr. Antonio Spadaro: „Va fi o călătorie importantă pentru că va completa de fapt călătoria în Caucaz, care este o rană deschisă, adică un loc de bogății enorme în ceea ce privește creștinismul, dar un loc care a trăit și trăiește încă mari stări de conflict, cauzate de interesele de ordin economic și politic. Aș spune că Papa iubește mereu să atingă și să fie prezent în locurile în care există răni deschise ce trebuie vindecate: dimensiunea Bisericii ca spital de campanie înseamnă și dimensiunea terapeutică a lui Isus. Sfântul Părinte va atinge un loc ce este o sursă de istorie creștină; există o viață monastică încă activă, dar și în acest caz nu lipsesc problemele, întrucât raporturile cu Biserica Ortodoxă sunt complexe. Biserica Ortodoxă georgiană nu recunoaște de exemplu validitatea Botezului administrat de catolici, chiar dacă există un efort constant și continuu în relații. Așadar, dacă vrem, putem spune că prezența Papei înseamnă și un mesaj foarte clar de unitate a creștinilor, făcând apel la aceste rădăcini profunde pe care Georgia le păstrează cu strășnicie. În fond cultura și însăși limba poporului sunt plăsmuite de creștinism. Un alt element pe care îl rețin foarte important este faptul că aceasta este o zonă de graniță; evident vom spune Asia, dar în același timp este clar că există o cultură care face o referire clară la Europa. Așadar, în acest sens se prezintă ca o călătorie interesantă la rădăcinile creștine ale Europei”.

La rândul ei, călătoria apostolică în Azerbaidjan (2 octombrie 2016) are un logo caracteristic pentru ”Țara focului”. Emblema consfințește întâlnirea a trei limbi de foc, purtând culorile drapelului azer, cu simbolul Crucii, în galben, după steagul Sfântului Scaun. În centru, un soare care răspândește raze de milostivire, în Anul Sfânt al Milostivirii proclamat de papa Francisc. Motto-ul călătoriei, ”Suntem toți frați”, se inspiră din cuvintele lui Isus din Evanghelia după Matei (23,8). Papa Francisc ajunge în Azerbaidjan duminică, 2 octombrie, la ora locală 9.30, pe aeroportul internațional ”Heydar Aliyev” din Baku. După ceremonia de primire, Pontiful celebrează Sfânta Liturghie în biserica ”Neprihănita Zămislire” de la Centrul salezienilor din Baku, unde va ține omilia celebrării euharistice și va recita rugăciunea ”Angelus”. Papa stă la prânz împreună cu misionarii salezieni și cu membrii suitei papale. La 15.30 are loc ceremonia oficială de bun venit în Piața Palatului Prezidențial din Ganjlik, urmată de vizita protocolară la președintele Republicii. Succesiv, Papa aduce un omagiu la Monumentul celor căzuți pentru independență și are o întâlnire cu autoritățile țării, în cadrul căreia va ține primul discurs oficial în Azerbaidjan. La ora 17.45 papa Francisc are o întâlnire privată cu șeicul musulmanilor din Caucaz în moscheea ”Heydar Aliyev”, urmată de întâlnirea inter-religioasă cu șeicul musulmanilor și cu reprezentanții celorlalte religii, cu un nou discurs din partea Sfântului Părinte. În fine, la ora locală 19.00, ceremonia de plecare, pe aeroportul din Baku, și întoarcerea la Roma, unde sosirea este prevăzută la ora 22.00.

În Azerbaidjan condițiile libertății religioase nu au aceleași repere pe care le cunoaștem în alte țări, iar spațiul de libertate a Bisericii are alte coordonate, a remarcat fostul nunțiu apostolic în Irak, cardinalul Fernando Filoni, prefect al Congregației pentru evanghelizarea popoarelor:

Card. Fernando Filoni: „Spațiul actual este legat chiar de conceptul de libertate religioasă. Știm că în aceste țări este mai presus de orice libertatea de cult și a vorbi de toleranță este un aspect chiar nou. Noi, ca Biserică, preferăm să vorbim despre drepturi, pentru că face parte din însăși natura de a fi cetățeni a profesa propria credință. Dacă acest lucru ar fi respectat în toate țările, cred că ar exista mereu o posibilitate de dezvoltare, precum spune Papa, nu prin inducție, pentru a aduce prin intermediul mecanismelor la credință, cât prin contact, prin mărturisire. În Azerbaidjan trebuie să spunem că vorbim de câteva sute de catolici foarte vii, foarte frumoși, bine inserați în cadrul contextului”.

(rv – A. Dancă)

sursa

Proteste in Georgia: Vaticanul este un agresor spiritual!

1

Conform agentiei Interfax, câteva zeci de reprezentanți ai organizației publice a Uniunii Părinților Ortodocși din Georgia au intreprins, in aceste zile, un protest, în apropierea clădirii Ambasadei Vaticanului la Tbilisi, împotriva vizitei în Georgia a Papei Francisc, programata pentru sfârșitul lunii septembrie 2016.
Protestatarii le-au declarat reporterilor, că „georgienii ortodocși nu au nevoie de binecuvântarea Papei”. Ei au ținut in maini postere cu mesaje de protest la adresa vizitei Papei. Pe unul dintre afise se putea citi:

„Vaticanul este un agresor spiritual!”.

Între timp, Guiseppe Pasotto, Episcop al Bisericii Catolice din Georgia, le-a declarat reporterilor că nu ii este foarte clar de ce cineva ar protesta impotriva vizitei Papei în Georgia.

„Papa vine în Georgia ca mesager al pacii. De ce ar trebui ca cineva să fie împotriva acestui lucru? Din câte știu eu, Patriarhul-Catolicos Ilia al II-lea al Georgiei nu se opune acestei vizite”, a declarat Pasotto.

In timpul vizitei sale, care va avea loc în perioada cuprinsă între 30 septembrie si 2 octombrie 2016, Papa Francisc se va întâlni, la Tbilisi, cu Patriarhul ortodox Ilia al II-lea, cu reprezentanții diferitelor grupuri religioase și cu oficiali de top din Georgia, oficiind o Messa (Liturghie catolica) pe unul dintre stadioane, a mai precizat acesta.

sursa

În Grecia se pun bazele unei rezistenţe ortodoxe la nivel pan-ortodox

1

În Grecia se pun bazele unui centru de referinţă pentru apărarea ortodoxiei de erezia ecumenistă adoptată oficial în Creta. Un rol important în această privinţă îl are sinaxa clericilor, monahilor şi teologilor de la Volos.

În Grecia există o sinaxă, “sinaxa de la Volos”, din care fac parte foarte mulţi clerici şi monahi ai Bisericii Ortodoxe a Greciei. Această sinaxă a organizat la Pireu, la începutul acestui an, simpozionul legat de asanumitul “sfânt” şi “mare” sinod din Creta (iunie 2016). La acest simpozion au participat ierarhi şi teologi care au arătat că textele presinodale nu au nici o legătură cu ortodoxia adevărată. Lucrările acestui simpozion vor fi publicate în curând şi în limba română, într-o carte document, ce va aduce la cunoştinţa credincioşilor ortodocşi din România (şi Republica Moldova) mărturii teologice inedite de mare valoare.
Lupta teologilor şi a clericilor greci continuă prin aducerea de argumente teologice care vădesc aspectele greşite din punct de vedere dogmatic, canonic şi patristic întâlnite în documentele finale adoptate în Creta. Membrii sinaxei de la Volos au întocmit un text prin care să fie condamnat sinodul ecumenist din Creta. Se va mai mai organiza un simpozion mare pan-ortodox prin care ierarhi din Bisericile autocefale canonice vor fi chemaţi să condamne sinodul din Creta. Acest simpozion pan-ortodox va fi un centru de referinţă pentru apărarea dreptei credinţe faţă de erezia ecumenistă oficializată în Creta.

Marius Pop

Notă:
Sinaxa de la Volos a fost infiinţată de doi părinţi greci care au adunat în jurul lor teologi, preoţi, monahi şi personalităţi marcante ale vieţii duhovniceşti din Grecia. În cadrul acestei sinaxe s-au dezbătut diferite probleme teologice de actualitate care au fost făcute publice şi aduse la cunoştinţa sinodului Bisericii Greciei.

sursa

1

Teofan Savu desființează postul, zilele de post și Marile Posturi de peste an în ediția online a Calendarului Creștin Ortodox 2017 de la „Doxologia”.

Teofan Savu desființează postul, zilele de post și Marile Posturi de peste an în ediția online a Calendarului Creștin Ortodox 2017 de la „Doxologia”. Ba încă desființează și Praznicul însuși al Sfintelor Paști, precum și toate indicațiile liturgice ale duminicilor și praznicelor mari, mijlocii și mici.

http://www.doxologia.ro/calendar-ortodox/2017-02

Rugăm observați la linkul de mai sus ediția online a Calendarului Creștin Orotodx 2017, autorizată de cel numit Mitropolitul Moldovei și Bucovinei Teofan Savu: NU SUFLĂ O VORBĂ despre POST, ZILE DE POST, ȘI POSTURI! Praznicul Sfintelor Paști (pe care îl ciuntește), al Sfinților Apostoli, al Adormirii Maicii Domnului, al Nașterii Domnului, apar ca zile de sărbătoare obișnuită printre celelalte zile de sărbătoare marcate cu roșu! – Pentru conformitate, comparați cu ediția online a Calendarului Ortodox 2017 de la sit-ul Noutăți Ortodoxe:

http://www.noutati-ortodoxe.ro/calendar-ortodox/?year=2017 ,

care este acel calendar pe care îl cunoaștem dintotdeauna! – grijuliu să specifice praznice, posturi și Sărbători pentru tot omul care dorește să afle sau să-și amintească!
În ediția teofaniană online de la „Doxologia”, însă, nu veți găsi specificările cu care eram obișnuiți pînă acum în calendarele noastre, precum „Începutul Triodului”, sau „Lăsata secului pentru Postul Sfintelor Paști!” Nici o specificare a ordinii și rînduielii deosebitelor duminici din Sfîntul și Marele Post nu însoțește notațiile privitoare la sfinții zilei sau pericopele evanghelice din rubricile respectivelor Duminici! EXACT conform Urîciunii pseudo-Sinodului Cretan, care a avut (și încă mai are, ocult) în agendă ERADICAREA POSTURILOR, în special a Postului Sfintelor Paști! Exact conform agendei acelui infam document numit „Supra-Memorandum”, semnat în 2014 în mare secret la sediul puterii europene, inclusiv de Chiril al Moscovei! (aflați amănunte, introducînd cuvîntul „Supra-Memorandum” în bara de căutare, în acest blog).
Anul viitor – 2017 – Duminica lăsatului sec de carne (pentru Săptămîna Albă, sau a Brînzei), ultima înaintea începerii propriu-zise a Sfîntului și Marelui Post este 19 februarie. În calendarul d-lui Teofan, specificarea LIPSEȘTE CU DESĂVÎRȘIRE!
Dar însăși specificarea începerii Sfîntului și Marelui Post, de o săptămînă mai tîrziu, lipsește cu desăvîrșire!
În realitate: ORICE specificare legată de începutul ORICĂRUIA din cele 4 mari Posturi de peste an lipsește cu desăvîrșire, nemaivorbind de zilele de post din afara miercurilor și vinerilor de peste an, notate totdeauna obligatoriu cu specificația „post”, așa cum sînt Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) sau Praznicele Tăierii Capului Sf Ioan Botezătorul (29 august), și al Înălțării Sfintei Cruci (14 septembrie)!
De facto, prin aceea că zilele a Doua și a Treia din Praznicul Sfintelor Paști nu mai sînt trecute cu roșu, ci apar ca zile obișnuite de lucru, I.P.S Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, desființează nu doar postul din calendarul ortodox, dar desființează chiar și Praznicele, mai clar: desființează structura celui mai mare Praznic al Ortodoxiei, Învierea Domnului, Sfintele Paști! Oare ne place mîrșăvenia aceasta lucrată în ascuns și în tăcere?! Mizîndu-se pe pe ignoranța și lipsa de cateheză din rîndurile poporului celui….ortodox!? – căci acesta este tragicul adevăr: Însuși Mitropolitul, Întîistătător al Bisericii noastre Ortodoxe strămoșești, desființează mîrșav Postul din calendarele noastre ortodoxe!
Încă un lucru: în acest an, cu totul fără precedent în experiența noastră bisericească, fiindu-ne dat să trăim Duminica Începutului Triodului într-o mare mînăstire istorică a României, am constat cu stupoare că nu s-a suflat NICI O VORBĂ DE LA AMVON, LA PREDICĂ, că se intră în perioada de pregătire a Sfîntului și Marelui Post! Acel preot slujitor a îngăimat doar, la miruit (pentru cei care se mai aflau în biserică) că „după cum știți, intrăm în pregătirea pentru post…” cu jumătate de gură, printre vînzoleală și urechi neatente! M-a cutremurat! Am gîndit: ce face oare acest liturghisitor? Obediență comenzilor masonico-politico-ecumenist-sataniste, pe care o compensează cu un anunț precar întru liniștirea nenorocitei lui conștiințe?
Ortodocși români, luați la cunoștință că Dl Teofan își vede liniștit de AGENDĂ, chiar dacă cu pași „mici”: nu contează că în Ortodoxie postul, asceza, prima poruncă dată lui Adam în Rai, constituie o lege sfîntă! Teofan DESFIINȚEAZĂ postul, ȘTERGE CU DESĂVÎRȘIRE ORICE REFERINȚĂ LA POST din ediția online a Calendarului Ortodox de la Doxologia! Băgați de seamă că „Doxologia” este numele dat de „sfinția” sa concernului său de presă! Tocmai ca să poată huli mai mîrșav credința și închinarea, adică jertfa liturgică, doxologică, în Ortodoxie! Tocmai ca să fie un zelos împlinitor al poruncilor sataniștilor la al căror cherem se află! Acestea le îndrăznește Mitropolitul Moldovei: DESFIINȚAREA POSTULUI ÎN BISERICĂ! Pe principiul: nu sufla o vorbă poporului despre…, poporul va uita, și Super-memorandumul, cu mîrșăvenia cretană se va implementa! Căsuța „desființarea posturilor” se va bifa!

La acestea însă noi strigm: ANATEMA! ANATEMA! ANATEMA!

Iată ilustrată aci doar luna februarie din calendarul așa-zis ortodox pe 2017 de la „Doxologia”, ediția online. Arătăm între paranteze pătrate, la Duminici, mențiunile care ar fi trebuit să fie înscrise, dar care lipsesc. Ce credeți, oare îi va fi rușine d.lui Teofan să tipărească acest „calendar” și să-l pună la vînzare la pangarele Episcopiei Iașilor și chiar ale întregii Mitropolii? Personal, ne îndoim că se va rușina, dar, cine știe, vom vedea! – dacă cumva nu am văzut, sau nu ne-am lămurit, pînă acum. (Pentru a studia pe larg amănuntele „lucrăturii” din calendar, mergeți și priviți în ferestre deschise în paralel conținutul linkurilor indicate la începutul articolului. Mai menționăm 4 – patru – omisiuni foarte grave, care merită articol separat: lipsește indicarea numărului de ordine al respectivei Duminici raportat la Praznicul Rusaliilor, lipsește indicarea glasului și voscresnei de rînd – a cîntării bisericești de la utrenia duminicilor avînd ca temă Învierea lui Hristos – lipsesc indicațiile de „cruce neagră” – adică +, respectiv +) – și lipsește indicarea fazelor lunii, care toate la un loc și fiecare în parte sînt date de importanță liturgic-doxologică):

FEBRUARIE [2017] – Făurar (28 zile)
ziua 11 ore, noaptea 13 ore

« Luna precedentă

Luna următoare »

1 M
Sfânta Bridgit, ocrotitoarea Irlandei; Sfânta Muceniță Felicitas; Sfântul Mucenic Trifon; Sfânta Muceniță Perpetua; Înainteprăznuirea Întâmpinarii Domnului; Sfântul Vasile, episcopul Tesalonicului; Cinstirea Icoanei Maicii Domnului de la Mănăstirea Socola; Ap. I Petru 4, 1-11; Ev. Marcu 12, 28-37 [lipsește mențiunea „Post”; mențiunea: „Înainteprăznuirea Întîmpinării Domnului” ar fi trebuit să figureze în cap de listă, iar nu undeva pe la mijloc; iar pomenirea Sf Mucenițe Perpetua (patriciană romană) se face obligatoriu împreună cu „Sf Muceniță Felicitas” (sclava ei), astfel: „Sff Mucenițe Perpetua și Felicitas”, iar nu aiurea, ca în înșiruirea din link…]
2 J
(✝) Întâmpinarea Domnului; Sfântul Mucenic Agatodor; Sfântul Mucenic Iordan; Sfântul Mucenic Gavriil; Ap. I Petru 4, 12-19; 5, 1-5; Ev. Marcu 12, 38-44
3 V
Sfântul Nicolae al Japoniei; Sfântul și Dreptul Simeon; Sfânta Proorociță Ana; Sfântul Ignatie de Marioupolis; Sfântul Ansgar, luminătorul Danemarcei şi al Suediei; Ap. II Petru 1, 1-10; Ev. Marcu 13, 1-8 [lipsește mențiunea „Post”]
4 S
Sfântul Cuvios Isidor Pelusiotul; Sfântul Sfinţit Mucenic Avramie; Ap. II Timotei 2, 11-19; Ev. Luca 18, 2-8
5 D
Sfânta Muceniță Agata; Sfânta Muceniță Teodula; Cinstirea Icoanei Maicii Domnului „Salvatoarea de la înec”; Cinstirea Icoanei Maicii Domnului „Eleț-Cernigov”; Cinstirea Icoanei Maicii Domnului „Aflarea celor pierduți”; Ap. II Timotei 3, 10-15; Ev. Luca 18, 10-14 [lipsesc mențiunile: „Începutul Triodului”, „Duminica a XXXIII-a după Rusalii (a Vameșului și Fariseului)” și „glas 8, voscr. 11”]
6 L
Sfântul Cuvios Varsanufie cel Mare; Sfântul Ierarh Vucol, Episcopul Smirnei; Sfântul Mucenic Iulian; Sfânta Muceniță Fausta; Sfântul Mucenic Maxim; Sfântul Ierarh Fotie, patriarhul Constantinopolului; Sfântul Cuvios Ioan Profetul; Sfântul Mucenic Evilasie; Ap. II Petru 1, 20-21; 2, 1-9; Ev. Marcu 13, 9-13
7 M
Sfântul Ierarh Partenie, Episcopul Lampsacului; Sfântul Cuvios Luca din Elada; Sfinții 4 Mucenici tribuni, împreună cu cei 1003 mucenici din Nicomidia; Ap. II Petru 2, 9-22; Ev. Marcu 13, 14-23
8 M
Sfântul Mare Mucenic Teodor Stratilat; Sfântul Prooroc Zaharia; Sfânta Muceniță Marta; Sfânta Muceniță Maria; Ap. II Petru 3, 1-18; Ev. Marcu 13, 24-31 [lipsește mențiunea: „Harți: dezlegare la lapte, ouă, brînză, carne” – mențiune care lipsește și din ed. Noutăți Ortodoxe]
9 J
Sfântul Mucenic Nichifor; Sfântul Ierarh Mucenic Marcel; Sfântul Sfinţit Mucenic Pangratie; Odovania Praznicului Întâmpinării Domnului; Sfântul Petru Damaschinul; Ap. I Ioan 1, 8-10; 2, 1-6;Ev. Marcu 13, 31-37; 14, 1-2 [lipsește mențiunea „Odovania (încheierea) Praznicului Întîmpinării Domnului”]
10 V
✝) Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie; Sfânta Muceniță Enata; Sfânta Muceniță Valentina; Sfânta Cuvioasă Ana din Novgorod; Cinstirea Icoanei Maicii Domnului „Ognevidnaya”; Sfântul Mucenic Pavel; Ap. I Ioan 2, 7-17; Ev. Marcu 14, 3-9 [lipsește mențiunea: „Harți: dezlegare la lapte, ouă, brînză, carne” – mențiune care lipsește și din ed. Noutăți Ortodoxe]
11 S
Sfânta Teodora, împărăteasa; Sfântul Ierarh Vlasie, Episcopul Sevastiei; Ap. II Timotei 3, 1-9; Ev. Luca 20, 46-47; 21, 1-4
12 D
Sfântul Ierarh Meletie, Arhiepiscopul Antiohiei celei Mari; Sfântul Ierarh Antonie, Patriarhul Constantinopolului; Sfântul Mucenic Hristea; Sfântul Ierarh Alexie, Mitropolitul Moscovei și al Întregii Rusii; Cinstirea Icoanei Maicii Domnului din Iviron; Ap. I Corinteni 6, 12-20; Ev. Luca 15, 11-32 [lipsesc mențiunile: „Duminica a XXXIV-a după Rusalii (a Fiului Risipitor)”, și „glas 1, voscr. 1”]
13 L
Sfinți Apostoli și Mucenici Acvila și soția sa, Priscila; Sfântul Cuvios Martinian; Sfântul Ierarh Evloghie, Patriarhul Alexandriei; Sfântul Simeon Izvorâtorul de Mir; Sfântul Ierarh Serafim (Sobolev), Făcătorul de minuni din Sofia; Sfântul Sfințit Nou Mucenic Silvestru, arhiepiscopul de Omsk; Ap. I Ioan 2, 18-29; 3, 1-8; Ev. Marcu 11, 1-11
14 M
Sfântul Cuvios Maron; Sfântul Cuvios Avraam; Sfântul Filimon, Episcopul Gazei; Sfântul Mucenic Nicolae din Corint; Sfântul Cuvios Auxenție; Sfântul Nou Mucenic Damian; Ap. I Ioan 3, 9-22; Ev. Marcu 14, 10-42
15 M
Sfântul Antim din Chios; Sfântul Cuvios Eusebiu din Siria; Sfântul Apostol Onisim; Sfântul Mucenic Maior; Sfântul Ierarh Sigfrid, Luminătorul Suediei; Cinstirea Icoanei Maicii Domnului din Vilnius; Cinstirea Icoanei Maicii Domnului „a Sfântului Dalmat”; Ap. I Ioan 3, 21-24; 4, 1-11; Ev. Marcu 14, 43-72; 15, 1 [lipsește mențiunea: „Post”]
16 J
Sfântul Mucenic Valent; Sfântul Mucenic Pamfil; Sfântul Mucenic Pavel; Sfântul Mucenic Seleuc; Sfântul Ierah Flavian, Arhiepiscopul Constantinopolului; Ap. I Ioan 4, 20-21; 5, 1-21; Ev. Marcu 15, 1-15
17 V
Sfântul Împărat Marcian; Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron; Sfânta Cuvioasă Mariamna; Sfânta Împărăteasă Pulheria; Sfântul Ierarh Ermoghen, Patriarhul Moscovei; Sfântul Cuvios Teodor cel Tăcut de la Lavra Peșterilor din Kiev; Ap. II Ioan 1, 1-13; Ev. Marcu 15, 22, 25, 33-41 [lipsește mențiunea: „Post”]
18 S
Sfântul Ierarh Leon, Episcopul Romei; Sfântul Ierarh Agapit, Episcopul Sinadei; Ap. I Corinteni 10, 23-28;Ev. Luca 21, 8-9, 25-27, 33-36 [lipsește mențiunea: „Pomenirea morților – Moșii de iarnă”]
19 D
Sfântul Apostol Arhip; Sfântul Apostol Filimon și soția sa, Apfia; Sfântul Cuvios Mărturisitor Evghenie; Sfântul Cuvios Mărturisitor Macarie; Cinstirea Icoanei Maicii Domnului din Cipru; Sfânta Cuvioasă Filoteia din Atena; Ap. I Corinteni 8, 8-13; 9, 1-2; Ev. Matei 25,31-46 [lipsesc mențiunile: „Duminica Lăsatului sec de carne ( a Înfricoșatei Judecăți”) și „glas 2, voscr. 2” și de asemenea indicația a cîta Duminică de după Rusalii este, indicație lipsă și din ed. Noutăți ortodoxe]
20 L
Sfântul Cuvios Visarion; Sfântul Ierarh Leon, Episcopul Cataniei; Sfântul Ierarh Agaton, Episcopul Romei; Ap. III Ioan 1, 1-15;Ev. Luca 19, 29-40; 22, 7-39 [lipsește mențiunea: „Dezlegare la ouă, lapte și brînză”]
21 M
Sfântul Cuvios Timotei; Sfântul Ierarh Eustatie, Arhiepiscopul Antiohiei; Sfântul Mucenic Mavrichie; Cinstirea Icoanei Maicii Domnului „Kozelscianskaya”; Ap. Iuda 1, 1-10; Ev. Luca 22, 39-42, 45-71; 23, 1 [lipsește mențiunea: „Dezlegare la ouă, lapte și brînză”]
22 M
Sfântul Cuvios Limneu; Aflarea moaștelor Sfinților Mucenici din Evghenia; Sfântul Cuvios Atanasie; Sfântul Cuvios Talasie; [lipsesc mențiunile: „Zi aliturgică” și „Dezlegare la ouă, lapte și brînză”]
23 J
Sfântul Sfințit Mucenic Policarp, Episcopul Smirnei; Sfânta Cuvioasă Gorgonia; Sfântul Damian Esfigmenitul; Ap. Iuda 1, 11-25;Ev. Luca 23, 1-34, 44-56 [lipsește semnul de „cruce neagră” indicînd sărbătoare mică fără doxologie mare, și mențiunea: „Dezlegare la ouă, lapte și brînză”]
24 V
✝ Întâia și a doua aflare a Capului Sfântului Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului; [lipsesc: semnul paranteză închisă de după crucea neagră, care indică „sărbătoare mică, dar cu Doxologie Mare (cîntată)”, și mențiunile: „Zi aliturgică”, și „Dezlegare la ouă, lapte și brînză”]
25 S
Sfântul Ierarh Tarasie, Patriarhul Constantinopolului; Sfântul Mucenic Alexandru; Sfântul Mucenic Ipatie; Ap. Romani 14, 19-23; 16, 25-27; Ev. Matei 6, 1-13 [lipsește mențiunea „Dezlegare la ouă, lapte și brînză”]
26 D
Sfântul Ierarh Porfirie, Episcopul Gazei; Sfânta Muceniță Fotini Samarineanca; Ap. Romani 13, 11-14; 14, 1-4;Ev. Matei 6,14-21 [lipsesc mențiunile: „Duminica Izgonirii lui Adam din rai” (care lipsește și din ed. Noutăți ortodoxe, pe lîngă lipsa indicației privitoare la a cîta duminică de după Rusalii este), „Lăsatul secului pentru Postul Mare”, „Dezlegare la ouă, lapte și brînză”și „glas 3, voscr. 3”]
27 L
Sfântul Leandru, Arhiepiscop al Sevillei; Sfântul Cuvios Mărturisitor Procopie; Sfântul Cuvios Mărturisitor Talaleu; Sfântul Ierarh Rafail din Brooklyn; [lipsesc mențiunile: „Canonul cel Mare, partea I”, „Începutul Postului Mare”, „Zi aliturgică” și „Numai seara, pîine și apă”]
28 M
Sfântul Sfințit Mucenic Nestor, Episcop de Maghid; Sfântul Cuvios Vasile Mărturisitorul; Sfântul Sfinţit Mucenic Proterie, patriarhul Alexandriei; [lipsesc mențiunile: „Canonul cel Mare, partea a II-a”, „Zi aliturgică” și „Numai seara, pîine și apă”]

sursa

Sfânta Bridgit, ocrotitoarea Irlandei

nu vi se pare ciudat la Crucea Sfintei?

4

1

3

2